Blog

Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu participă la ediția a XI-a a festivalului Strada de C’Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, din București (BCUB), în parteneriat cu Fundația Universitară “Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române. Expoziția “125 de ani de la nașterea pictorului Iosif Keber” poate fi vizitată pe toată durata festivalului (12-18 septembrie 2022), în corpul Boema, și este completată cu o serie de cărți din fondul BCUB în care apar informații despre Iosif Keber și opera sa.

Vă urăm sărbător fericite!

Marți, 12 aprilie 2022, de la ora 17.00, la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” (sediul din str. Geneva, nr. 8, Târgu Jiu) va avea loc vernisajul expoziției ”Rodica Popescu 90”, un omagiu adus regretatei artiste, la nouă decenii de la nașterea sa. Vor fi expuse lucrări realizate în tehnici diferite, mai exact lemn, grafică și pictură pe pânză.

Rodica Popescu (1932-1967) a fost o artistă complexă, cu o operă bogată, în ciuda vieții sale scurte.
Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu are, la Muzeul de Artă, cea mai importantă colecție publică a artistei, aproximativ o sută de lucrări pe lemn, pânză sau hârtie. Dintre acestea, unele fac parte din expoziția de bază a muzeului, iar restul sunt valorificate prin expoziții temporare.
Rodica Popescu s-a născut la București, la 12 aprilie 1932. Între 1939 și 1949 urmează cursurile primare și liceale în București, iar între 1950 și 1955 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, având ca profesor pe Alexandru Ciucurencu. Între 1955 și 1965 participă cu lucrări la multe expoziții de stat. În 1963 deschide o expoziție cu lucrări de artă monumental-decorativă, împreună cu Zoe Băicoianu și Dan Parocescu la Galeriile Fondului Plastic din Bulevarduș Nicolae Bălcescu, București. În 1964 realizează vitralii pentru sediul O.N.T. din București. În același an face o lucrare monumentală, împreună cu Dan Parocescu, pentru Hotelul ”Aro” din Brașov. Tot în 1964 realizează, împreună cu alți artiști, vitralii, între care și cel pentru sediul Intreprinderii Simca din Franța, precum și pentru sediile O.N.T. de la Londra și Paris. În 1965 creează o suită de reliefuri în lemn policrom cu care organizează, în 1966, o expoziție la Galeriile Fondului Plastic din Bulevardul Magheru, București. În 1967, la 31 mai, părăsește această lume, la numai 35 de ani.
”O serie omogenă, excepțională de studenți. .. tot atât de excepțională era și această fată printre ei. Strălucea. Era dublată de o sensibilitate pe care băieții mai puțin o aveau. Pe lângă talent era și deosebit de inteligentă. Avea <>. Și pe deasupra, era foarte, foarte muncitoare și o colegă minunată. Calități pe care nu le întrunesc decât prea puțini, calități esențiale pentru un pictor.
Rodica Popescu a fost o excepție din toate punctele de vedere. ”, spunea artistul Alexandru Ciucurencu, cel care i-a fost și profesor.
”Toată perioada studenției am fost prieteni. Atelierul lui Ciucurencu ne-a unit și fiecare clipă era dedicată studiului. Rodica Popescu a muncit cu pasiune și dăruire, fapt care și-a găsit rod în calitățile alese ale lucrărilor de mai târziu. Opera sa stă și va sta mărturie…”, Constantin Piliuță

Luni – Vineri: 9-17

Sâmbătă – Duminică: 9-14

Adulți (Bilet cu suport text) 25 lei
Adulți (Bilet cu suport text și audio) 30 lei
Copii 7-17 ani, studenți, pensionari (Bilet cu suport text) 10 lei
Copii 7-17 ani studenți, pensionari (Bilet cu suport text și audio) 20 lei
Grupuri peste 10 persoane cu suport text 10 lei
Grupuri peste 10 persoane cu suport text și audio 15 lei
Copii 0-6 ani (Bilet cu suport text și audio) – GRATUIT

În perioada 4 noiembrie – 4 decembrie 2021, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” găzduiește, în curtea Muzeului de Artă din Târgu Jiu, expoziția „Cea de a 40-a aniversare a revoluției Solidaritatea”, pregătită în versiunea în limba română de către Institutul Polonez din București. În 2021 se împlinesc 40 de ani de la introducerea legii marțiale în Polonia. Cu această ocazie, reamintim istoria dificilă a Sindicatului „Solidaritatea” (Solidarność), expoziția foto-documentară spunând povestea înființării acestuia și a influenței pe care a avut-o asupra sorții Europei Centrale și de Est. 

Legea Marțială a fost impusă în Polonia la 13 decembrie 1981 de către liderul Republicii Populare Poloneze, Wojciech Jaruzelski, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea, care prin atitudinea anticomunistă, era considerat o amenințare a statului de drept. În urma acestui act juridic, „Solidaritatea” a fost scoasă în afara legii, iar activiștii acesteia au fost internați. După ce la 22 iulie 1983, Legea marțială este abrogată, autoritarismul comunist începe să slăbească în intensitate.
Condusă de „Solidaritatea” prin metode pașnice, revoluția din 1980 a dus la căderea comunismului în Polonia în vara anului 1989. De asemenea, a provocat o avalanșă care a afectat întregul așa-numit bloc estic și s-a încheiat cu căderea Zidului Berlinului, iar mai târziu cu sfârșitul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu în România.
Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” a fost înregistrat oficial la 17 septembrie 1980, datorită unui val mare de greve muncitorești, și a adunat în momentul său de vârf 10 milioane de polonezi. Sindicatul a dat speranță pentru o viață demnă, mai bună, în libertate.
Marea mișcare socială „Solidaritatea”, la conducerea căreia s-a aflat Lech Wałęsa, a ajutat oamenii să se organizeze și să-și exprime dorințele, iar autoritățile comuniste din țară au obligat țara să negocieze și să încheie acorduri cu sindicaliștii. Sloganul „nu există libertate fără solidaritate” a devenit mesajul unei revoluții pașnice și a rămas în mintea polonezilor ani de zile.
Datorită determinării a mii de oameni, în 1989 Polonia a devenit prima țară a așa-numitului bloc estic, în care, ca urmare a discuțiilor de la „Masa rotundă” s-a ajuns la un acord, care în iunie 1989 a determinat organizarea de alegeri parlamentare parțial libere și prăbușirea sistemului comunist. Alte țări au urmat calea Poloniei.

Ziua de 24 iunie 2021, ziua Sânzienelor, a fost sărbătorită cu mare fast în curtea Muzeului de Artă din Târgu Jiu. Evenimentul, aflat la prima ediție, s-a numit, foarte inspirat, ”Sânziene de asfalt”, creând o comuniune a omului cu natura, indiferent dacă acesta locuiește la sat sau la oraș. Acesta a fost organizat sub patronajul Consiliului Județean Gorj de către Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Centrul de Cultură și Artă ”Cobilița”, parteneri fiind: Liceul de Arte ”C. Brăiloiu” Târgu-Jiu, Liceul Teologic Târgu-Jiu, Școala Gimnazială ”G. Uscătescu” Târgu Cărbunești, Colegiul Național Pedagogic ”Șt. Odobleja” Droberta-Turnu Severin, Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari și Școala Postliceală Sanitară ”Omenia” Târgu-Jiu.

Cei prezenți au putut participa la activitatea de desene pe asfalt, la lansarea numărului 7 al revistei Albinușa, editată de Muzeul Județean Gorj, au asistat la demonstrația făcută de meșterul olar Ion Rătezeanu, și-au împletit coronițe de sânziene și s-au bucurat de un scurt program artistic susținut de Centrul de Cultură și Artă Cobilița. Mai întâi, a fost o doină de război, ….. apoi o doină de dragoste după care bucuria sărbătorii Sânzienelor s-a dezlănțuit, cu cântec, joc și voie bună.

Joi, 18 martie 2021, ora 17.00, la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, va avea loc un dublu eveniment cultural, transmis online pe pagina de facebook a instituției. Astfel, filologul Marius Ghica lansează volumul de eseuri ”Cosmopolis. Eseuri și tălmăciri despre noi și viața în Cetate” și vernisează expoziția de pictură ”Cocoși”. Pentru a respecta măsurile impuse de pandemia de Coronavirus, toți iubitorii de cultură sunt așteptați pe pagina de facebook a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” pentru a participa, online, la acest dublu eveniment. Expoziția de pictură poate fi vizitată, la sediul din Târgu Jiu (str. Geneva, nr. 8), timp de o lună, începând de vineri, 19 martie 2021.

Aflat în 2020 la cea de-a III-a ediție, Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara a crescut frumos, chiar și la vreme de pandemie, ba chiar mai bine decât în anii trecuți. Asta se poate vedea foarte ușor, dacă analizăm participarea din partea concurenților, atât ca număr, cât și ca zonă de acoperire a țării. 

Dacă în primul an (2018) festivalul, ce este organizat de Muzeul Județean Gorj, prin Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara,  a avut 31 de concurenți din 4 județe ale Olteniei, iar în al doilea an (2019), 24 de concurenți din toate cele 5 județe ale aceleiași regiuni istorice, putem spune că 2020, anul Pandemiei COVID 19, nu numai că nu a blocat festivalul, ci i-a determinat pe organizatori să se reinventeze, fapt care a dus la o extindere semnificativă și o creștere majoră a vizibilității. S-a luat decizia ca festivalul să se desfășoare online, doar gala laureaților fiind realizată fizic, fapt ce a adus o creștere substanțială a participanților, înscriindu-se 49 de concurenți, din 14 județe ale țării. E drept că nu s-a mai putut susține un spectacol cu orchestră, în cadrul galei laureaților, pentru că ar fi fost prea mulți oameni pe scenă, ceea ce ar fi dus la nerespectarea codițiilor de distanțare fizică impuse de autorități pentru zădărnicirea răspândirii bolilor, în schimb, organizatorii au luat decizia ca participanții să posteze pe grupul festivalului ( https://www.facebook.com/groups/3281329735246687 )  câte o doină cântată live, fără acompaniament, ocazie cu care s-a putut oferi publicului online o adevărată arhivă de folclor autentic, de patrimoniu imaterial, atât vocal cât și instrumental. De asemenea, concurenții care s-au înscris la proba „Costum popular autentic” au postat pe grupul festivalului atât fotografii cu ei îmbrăcați în adevărate comori ale patrimoniului național material, inclusiv cu detalii pe elementele caracteristice, cât și o prezentare live, prin care să dovedească faptul că au cunoștințe atât despre componența și modul de execuție al costumului popular, cât și despre denumirile tradiționale ale fiecărui element în parte. 

Cum s-a născut?

Cu ani în urmă, au existat trei festivaluri folclorice pentru copii organizate de Muzeul Județean Gorj: „Maria Lătărețu”, „Filofteia Lăcătușu” și „Domnica Trop”. Justificat lucru, am putea spune, dacă luăm în calcul faptul că muzeul are în administrare Casa Muzeu „Maria Lătărețu” de la Bălcești- Gorj și are, la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, câte o casă muzeu pentru Filofteia Lăcătușu și Domnica Trop. În 2018 s-a luat, însă, decizia ca cele trei festivaluri să fie unificate într-unul singur, sub titulatura  „Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara”. Au fost, astfel, obținute patru avantaje: a fost redus bugetul, au fost create trei secțiuni (Interpretare vocală, Interpretare instrumentală și Costume Populare Autentice), față de o singură secțiune a celorlalte trei festivaluri anterioare (și anume Interpretare vocală), au fost atinse două tipuri de patrimoniu: material și imaterial și a fost ridicată și extinsă plaja de vârstă a concurenților, aceasta fiind 10-16 ani (de la 10 ani împliniți la 16 ani împliniți). 

Va dăinui?

Vremurile sunt grele, sunt tulburi, iar decizia continuării Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara se ia în fiecare an. E vorba de alocarea unui buget, pentru că e un festival cu premii în bani (pentru a-i stimula pe copii și tineri să participe) și fără taxă (pentru a nu îngrădi participarea copiilor și tinerilor cu posibilități materiale reduse).

Totul depinde de oamenii pământului din aceste timpuri…

Joi, 8 octombrie 2020, de la ora 17.30, Cenaclul ”Columna” și Muzeul Județean Gorj (MJG) ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu organizează lansarea volumului ”Ambiguu”, de Marius Iorga, apărut la editura timișoreană Eubeea. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Artă din Târgu Jiu (Parcul Central), secție a MJG. ”Ambiguu” este o carte în care mi-am permis să mă joc cu personajele, cu lume lor, cu sentimentele lor, cu tot ceea ce puteam avea la îndemână într-un text. Pare serioasă, pentru că lasă întrebări fără răspuns la final…” Marius Iorga

Marius Iorga. ”Ambiguu”, dar clar!
În deschiderea primului său volum de proză (proză scurtă – ”Pre-texte”, Editura Eubeea, 1999, Timișoara), Marius Iorga anunța, ca mărturie de credință față de propria viziune literară: ”… nu sunt eu, ci-s acei câțiva aleși care-au trecut prin mâna mea spre viață. Le-am răsturnat esențele și i-am adus aici, printre noi, pentru a-mi dovedi puterea și, de ce nu?, puterea lor de-a ne surprinde viața, de-a o sparge în bucăți și recompune după legi mai mult sau mai puțin relativiste.”
Faptul că această primă carte nu a fost un simplu pretext pentru a intra în atenția publicului cultural al Târgu-Jiului, stă atitudinea lui consecventă în a continua să scrie, reușind prin următoarele lui volume o identitate de stil, de abordare a manifestărilor umane în fața societății, dar mai ales de punere în oglindă a omului, dincolo descoperind trăirile emoționale nerostite, eliberate de temeri printr-o ”Dublă spovedanie, roman, 2004”. Marius Iorga nu construiește spații euforice și acțiuni cu termen limitat de desfășurare, ci folosește plasticitatea cuvântului ca să ”recompună” ca într-un vitraliu episoade existențiale, personajele fiind puse să joace în locuri tabu ale firii umane, camere bântuite de factori instinctiv-afectivi (Șapte camere, roman, 2018),
Volumul intitulat ”Ambiguu” a apărut la aceeași editură timișoreană ”Eubeea”, în acest an, 2020, curios, tocmai când viața noastră pare încărcată de ambiguitate. Gândurile, frământările, gesturile expuse sunt elemente de decor pentru niște structuri caracteriale, motive regizorale bine căutate și conturate în cele opt proze scurte propuse ca niște clipuri pline de esență, care dezvăluie atât cât este necesar pentru a induce cititorului un final în ambiguitate, insinuant, deschis… (Viorel Surdoiu)

Marius Iorga este un scriitor care se remarcă și prin activitatea sa culturală, conducând de câțiva ani buni și Cenaclul Columna. Reușește, astfel, să adune și să țină laolaltă târgujienii interesați de acest fenomen al scrisului, fie că sunt dintre cei aflați la început de drum, fie că vorbim despre scriitori cu ani de creație în spate și mai multe cărți publicate. Din cea de-a doua categorie face parte și Marius Iorga, ”Ambiguu” fiind cel mai recent volum al său, la 21 de ani distanță de prima sa apariție editorială în volum de proză.