Blog

  • Expoziție digitală: ”Generația 2000”

    ”Generația 2000”, expoziție prezentată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti, este cea de-a doua expoziție digitală organizată de Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”. În contextul pandemiei de Covid-19, încercăm să atragem vizitatorii spre muzeu prin activități virtuale inedite, precum este această expoziție.

    ”Generația 2000” reprezintă persoanele născute între anii 2000 – 2019 în China și crește o dată cu dezvoltarea rapidă a țării, cu politica sa de deschidere spre exterior. E o generație de aproximativ 160 milioane de persoane și combină perfect ultimele tehnologii din diverse domenii de activitate cu viața de zi cu zi.
    Generația 2000 este plină de energie, activă, curajoasă, prețuiește tradițiile și pune accent pe cunoștere. Este generația modernă, independentă, încrezătoare în forțele proprii și unică. Fotografiile din această expoziție digitală surprind momente importante din viața ”generației 2000”.
    Expoziția poate fi ”vizitată” pe pagina de Facebook a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, dar și pe site-ul muzeugorj.ro.

  • Expoziție digitală: Situri UNESCO din China

    Expoziție organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti

    China este renumită atât pentru civilizația sa milenară, cât și pentru patrimoniul cultural bogat. Majoritatea obiectivelor incluse în patrimoniul mondial UNESCO, precum Marele Zid Chinezesc, Orașul Interzis, Soldații de Teracotă și multe altele sunt puncte de atracție pentru toți turiștii ce vizitează această țară.
    China are 55 de situri UNESCO considerate comori ale umanității și dovezi extraordinare ale unei culturi valoroase.
    Expoziția ”Situri UNESCO din China” surpinde în fotografii frumusețea acestor locuri pline de istorie și cultură.

    (mai mult…)
  • Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare


    În perioada ianuarie – iulie 2020, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” derulează proiectul ”Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare ”, ce reprezintă o colaborare între Muzeul Județean Gorj și Oregon Folklife Network din Eugene, SUA. Proiectul este finanțat prin programul Communities Connecting Heritage al Departamentului de Stat al SUA și este administrat de World Learning.

    Scopul principal al proiectului este de a susține colaborarea internațională și înțelegerea reciprocă între popoare prin realizarea de activități cultural-educative ce urmăresc promovarea si conservarea patrimoniului cultural intangibil.

    Activitățile proiectului includ – workshop-uri de trandiții populare, expoziții, vizite de documentare, concerte de muzică populară, etc.

  • Muzeul Învățării Active

    Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut un grant din prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate în domeniul educației adulților pentru proiectul ”Muzeul Învățării Active” ce se va derula între 1 septembrie 2019 și 28 februarie 2021. Proiectul urmărește intensificarea legăturilor dintre muzeu și comunitate, pe de-o parte, și creșterea accesului publicului larg la patrimoniul cultural, pe de altă parte. Prin participarea la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale, al instrumentelor digitale, personalul de specialitate al muzeului va putea implementa programe culturale moderne ce susțin învățarea activă.
    Între 7 – 10 noiembrie 2019, s-a desfășurat prima mobilitate din proiectul ”Muzeul Învățării Active”, ce a constat în participarea a doi reprezentanți ai Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” la Conferința Europeană a Muzeelor NEMO 2019 ce a avut loc la Muzeul Național al Estoniei din Tartu, la care au participat peste 200 de profesioniști în domeniu din Europa și SUA. Conferința a constat în seminarii, grupuri de lucru și vizite profesionale de dezvoltare a activității muzeale și de adaptare la cerințele secolului XXI.

  • „Pe urmele lui Constantin Brâncuși”, expoziția colectivă internațională organizata de Asociatia Ars

    20/09/2019-20/10/2019

    Vernisajul 20/09/2019 – ora 17.00

    „Arta mea aspiră mai presus de toate la realism: căut realitatea ascunsă, esența obiectelor în realitatea lor intrinsecă și fundamentală; aceasta este singura mea preocupare profundă. ”

    Pe 20 septembrie 2019 se va deschide o nouă expoziție colectivă organizată de Asociația Culturală Ars, intitulată „Pe urmele lui Constantin Brâncuși”, în colaborare cu muzeul „Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu” dinTârgu Jiu, România. Artiștii sunt din întreaga lume, un grup vibrant care lucrează cu mijloace diferite de exprimare într-un mod creativ și factual. Expoziția sărbătorește diversitatea bogată care se află în centrul filozofiei lui Ars și include atât lucrări ale artiștilor care au fost reprezentați de mult timp în asociație, cât și a artiștilor care au început recent să -și lase amprenta în artă. Expoziția cuprinde instalații, sculpturi și lucrări bi-dimensionale (pictură și fotografie), creând o colecție de arta ca o familie și lansând  provocări artistice  provenite din diverse concepte artistice internaționale.

    Artiștii participanți: Vicenzo Armato, Nicole Aue, Angela Betta Casale, Lucian Irimescu, Ardian Binaj, Mariella Costa, Emilia Di Stefano, Elena Ducu, Claudio Fabbricatore, Fulvio Fabio, Vasile Fuiorea, Doug Gilbert, Laura Grispini, Christine Hagn, Christina Hanke, HNBraco Halkic Nazif Braco, Rudolf Klotz, Kinga Lapot-Dzierwa, Robert Maloszovski, Marku Ndue, Anna Paglia, Emilian Popescu, Vicenzo Ridolfini, Giuseppe Salvatore, Sasaki Fumio, Paolo Solei, Sun-A Lee, Lucilla Trapazzo, Anne-Marie Weyers. Artiști sunt din Italia, Albania, România, Franța, Germania, Austria, Statele Unite, Polonia, Coreea de Sud și Japonia.

    După cum sugerează titlul, expoziția dorește să fie un tribut adus iconoclastului, spiritului artistic și al inventivității independente a lui Constantin Brâncuși, propunând rezonanțe și corespondențe în căutarea locurilor și semnelor sculptorului. În același timp, ea dorește să încurajeze dialogul între diferitele culturi, istorii, cercetări, expresii și mijloace artistice diferite. Expoziția reprezintă, de asemenea, o călătorie artistică interioară: dincolo de legăturile personale și conceptuale, fiecare artist a dezvoltat un limbaj artistic diferit. Expoziția colectivă reunește diferitele identități pluraliste și nevoile urgente ale persoanelor și ale artiștilor selectați, propunând frumusețe, reflecții asupra vieții și lumii, precum și impresii care stimulează reflecția.

    Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului al XX-lea. Lucrările vizionare încorporează concepte esențiale și arhetipale. Brâncuși, care la împlinirea vârstei de 28 de ani a plecat din țara sa pentru a ajunge la Paris pe jos, a urmat întotdeauna viziunea sa particulară și independentă a artei, detașându-se de convenții și lăsând un semn viu în istoria artei moderne. Brâncuți a crezut ferm că „artistul ar trebui să știe să scoată în evidență esența inerentă a materiei ” și să creeze lucrări care să comunice adevărata esență a subiectului. Formele sale sunt simple, reduse la imagini fundamentale, libere de orice ornament, astfel încât să fie capabile să dezvăluie adevăruri ascunse. El nu s-a considerat un artist abstract ci, dimpotrivă, a afirmat că lucrările sale dezvăluie natura fundamentală a realității „ca și cum ar fi fost detașate de materie pentru a-și găsi existența perfectă și completă”.

    “Coloana fără Sfârșit”

    Probabil este opera de arta cea mai faimoasă din arta lui Brâncuși, sunt mai multe cercertari  asupra „ Coloanei  fără Sfârșit „, pe care sculptorul a definit -o ca ”axis mundi”, subliniind legătura dintre cer și pământ. În această serie de sculpturi se evidențiază atracția puternică a lui Brâncuși față de sacru, de cosmic și ideea infinității, sugerată de repetarea formelor identice. Cea mai faimoasă coloană a lui Brâncuși este tocmai cea care se găsește la Târgu Jiu,  parte a care are trei componente distincte, intitulat ”Calea Eroilor” și închinat gorjenilor căzuți în Primul Război Mondial.

    Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu”

    Muzeul de  Artă  are și un spațiu unic dedicat picturilor școlii flamande și italiene, icoane, sculpturi din lemn din secolele XVII și XVI, picturii moderneromânești (Mișu Pop, Corneliu Baba, Iosif Keber, VasileGrigore, Constantin Blendea), acuarelă (Ion Murariu), studiile  importante în tehnica desenului (creion și sepia ) ale  lui Vasile Blendea, Iosif Keber și Ștefan Popescu și sculpturi (RodicaPopescu). Muzeul de Artă din Târgu Jiu se găsește în clădirea din Parcul Central, în inima orașului, chiar acolo unde se află lucrările lui Constantin Brâncuși. Expoziția prezentă are loc la Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” (str. Geneva, nr. 8), un spațiu expozițional generos, compus din cinci săli aflate în circuit.

    Asociația Culturală Internațională Ars

    Ars este o asociație culturală independentă, un laborator de idei dedicat artei contemporane, pregatind cu mijloacediferite de exprimare, cu propriul program de expoziții și evenimente, având o de stimulare a diversității artistice Președintele acestei Asociatii Culturale „ARS” este Elena Ducu, artist vizual ce  promovat numeroase proiecte culturale de interes internațional. De o importanță deosebită au fost recentele inițiative „Bruges 2011 – Culorile Lumii” în renumita sală Garemijn în inima orașelor flamande, precum și expoziția tematică „2011: The Return of Nuclear” din Roma.

    În 2012 au avut loc la Roma evenimentele „Abstract and Informal”, Galeria Pentart; „Emoțiile intense de culori“, în Utrecht (Olanda), la Galeriile grachten, în plus față de prima ediție a expoziției „Culorile Lumii“ din Bruges (Belgia), II și expoziția tematică „2012: Arta și criza economică“ din Napoli, Castelul dell’Ovo.

    Alte expoziții recente ale asociației: în 2013 „La Luce nell’Arte”, galeria ROA, la Londra și „Sugestiile de artă modernă”, Galleria Thuillier, la Paris. Și din nou, în 2014, expoziția „Sfumature di Luce” la galeria Ward-Nasse din New York, SUA. 2015 a fost anul „Unghi“ (Zurichrefractie, Galerie 16b) și „frăție globală“ în Florența (Galerie Via dei Fossi, în octombrie). În 2016 a fost rândul proiectului expozițional  „Povestiri de călătorie“ (Roma, Space Galeria 40), „Evoluția în arta modernă“ din Aalst (Belgia) și mini cu caracter personal „Ars din Milano“ (Spazi Arti, la sfârșitul anului).

    Foarte recent sunt succesele: „spiritului modern“ la Galeria Spazio 40 din Roma, „Proteancontemporană“ la Spazi Arti Ungallery Milano și „Die EntwicklungdermodernenKunst“ în Munchen. În același oraș va fi evenimentul tematic „2019: arta în epoca rețelelor sociale”.

    www.arsmovimentoculturale.it

  • Muzeul Învățării Active

    Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut un grant din partea Programului Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate în domeniul educației adulților, pentru proiectul ”Muzeul Învățării Active”.

    Proiectul ”Muzeul Învățării Active” urmărește intensificarea legăturilor dintre muzeu și comunitate, pe de-o parte, și cresterea accesului publicului larg la patrimoniul cultural, pe de altă parte. Prin participarea la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale, al instrumentelor digitale, colegii nostri vor putea implementa, la nivelul Muzeului Județean Gorj, programe culturale moderne ce susțin învățarea activă. 

  • Concurenții înscriși la Festivalul Național de Etnografie și Folclor Curtișoara, ediția a II-a – 2019 și ordinea intrării în preselecție

    1 Ioana Elena Stana
    Târgu Jiu – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunera Interpretare instrumentală – instrument: vioară Secțiunea Costume populare autentice
    2 Maria Violeta Popescu
    Drăgotești – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    3 Ștefania Jianu
    Rovinari – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    4 Denisa Elena Stănică
    Târgu Jiu – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    5 Delia-Andreia Joița
    Craiova – județul Dolj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    6 Maria-Anelis Cîrpici
    Rovinari – județul Gorj
    Secțiunea Costume populare autentice
    7 Ștefania Căprea
    Târgu Jiu – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    8 Mihaela Bălan
    Rovinari – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    9 Magda Prunaru
    Bâlteni – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunera Interpretare instrumentală – instrument: vioară Secțiunea Costume populare autentice
    10 Diana Monete
    Valea Mare – județul Olt
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    11 Denisa Pîrlăgeanu
    Târgu Jiu – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    12 Mihaela Zaharia Motru – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    13 Irina Daria Dincă
    Lăcusteni – județul Vâlcea
    Secțiunea Interpretare vocală
    14 Maria Alexandra Dincă
    Lăcusteni – județul Vâlcea
    Secțiunea Interpretare vocală
    15 Ștefania Șteomlega
    Ișalnița – județul Dolj
    Secțiunea Interpretare vocală
    16 Iulia Maria Dragotă
    Bălcești – județul Vâlcea
    Secțiunea Interpretare vocală
    17 Melinda Maria Mitran
    Rovinari – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    18 Andra Maria Buzuloiu
    Bălești – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    19 Simina Maria Popescu
    Turcinești – Gorj
    Secțiunea Interpretare vocală
    Secțiunea Costume populare autentice
    20 Sorina Andreea Boboruță
    Drobeta Turnu Severin – județul Mehedinți
    Secțiunea Interpretare vocală
    21 Andreea Denisa Enăștescu
    Mătăsari – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
    Secțiunea Costume Populare Autentice
    22 Liviu Marian Argeșanu
    Bustuchin – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
    23 Ionela Fabiana Stoenescu
    Bustuchin – județul Gorj
    Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
    24 Daria Andreea Păuna
    Târgu Jiu – județul Gorj
    Secțiunea Costume Populare Autentice

  • Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara Eediția – II – 2019

    CONSILIUL JUDEȚEAN GORJ        

    MUZEUL JUDEȚEAN GORJ          

    TELEVIZIUNEA N-SAT TV REGIONAL

    REGULAMENT

    Festivalul Național de Etnografie și Folclor Curtișoara  a fost înființat pentru încurajarea tinerei generații să păstreze și să ducă mai departe portul și cântecul popular tradițional românesc. 

    SECȚIUNI:

    1. Interpretare vocală

    Doină – o strofă (fără acompaniament)

    Cântec ritmat (cu acompaniament live)

    2. Interpretare instrumentală

    Doină – o strofă (fără acompaniament)

    Cântec ritmat (cu acompaniament live)

    3. Costume populare autentice

    Prezentare – descriere și proveniență

    CATEGORIE DE VÂRSTĂ:

    10 – 16 ani (de la 10 ani împliniți până la 17 ani neîmpliniți)

    ELIGIBILITATE:

    Sunt eligibili să participe copii și tineri în vârstă de 10-16 ani, cu excepția celor care au câștigat premiul I în edițiile anterioare ale festivalului, la secțiunea la care dorește să se înscrie.

    ÎNSCRIEREA CONCURENȚILOR:

    Înscrierea se face pe adresa: aura_stoenescu@yahoo.com . Reprezentantul concurentului ( părinte, tutore, profesor) va trimite pe adresa de e-mail precizată anterior un mesaj, prin care își exprimă dorința de a înscrie concurentul/concurenta și va primi fișa de înscriere, consimțământul/acordul privind prelucrarea datelor personale ale participanților și regulamentul concursului. Fișa de înscriere și consimțământul/acordul privind prelucrarea datelor personale ale participanților trebuie completate integral, de mână, semnate și vor fi trimise pe aceeași adresă de e-mail, scanată, împreună cu copia după cartea de identitate a reprezentantului și copie după certificatul de naștere al concurentului/concurentei. Acesta/aceasta din urmă va fi considerat/ă înscris/ă după verificarea de către organizatori a documentelor de înscriere și confirmarea, pe e-mail, la adresa de la care s-au primit documentele. (Relații suplimentare la telefon 0766.314.582- Aura Stoenescu)

    PERIOADA DE ÎNSCRIERE A CONCURENȚILOR: 14 august 2019 – 31 august 2019 (ora 24.00)

    PERIOADA DE CONFIRMARE A ÎNSCRIERILOR: 02 septembrie 2019 – 03 septembrie 2019 (ora 24.00)

    LOCAȚIA: MUZEUL ARHITECTURII POPULARE CURTIȘOARA, județul Gorj

    DATA:

    05 septembrie 2019, ora 12.00 – preselecția- la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu

      06 septembrie 2019, ora 12.00 – festivalul concurs- la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, județul Gorj

    FOARTE IMPORTANT!

    1.      Evaluarea concurenţilor se va face după susţinerea probei, cu note de la 5 la 10, putându-se acorda şi jumătăţi sau sferturi  de punct (6,50; 7,75…).

    2.      Notele date de membrii juriului se adună, pentru fiecare concurent în parte, pe secțiuni, stabilindu-se punctajul final, care va determina ierarhia premiilor.

    3.      Punctajul începe de la 10, punctele scăzute urmând să fie justificate în scris de membrii juriului, pentru fiecare notă în parte.

    4.      Depunctări obligatorii:

    –          pentru ieșirea din ton se scad 2 puncte;

    –          pentru înecat se scad 2 puncte.

    5.      În cazul notelor egale pe aceeași secțiune, departajarea va fi făcută de președintele juriului, după consultarea cu colegii din juriu.

    6.      În situația în care vor exista diferențe  mari  între notele membrilor juriului la un concurent, președintele juriului poate decide ca nota finală să fie stabilită prin votul membrilor juriului, cu majoritate simplă (jumătate plus unu).

    7.      Situațiile neprevăzute vor fi soluționate  prin consultarea organizatorilor cu președintele juriului, după caz.

    Realizator, AURA STOENESCU

    Director, DUMITRU HORTOPAN

  • Expoziție: „Artă și picături de tradiție”

    Consiliul Județean Gorj, Muzeul Județean Gorj și Televiziunea N-SAT TV Regional, în parteneriat cu Asociația „Uniunea Femeilor din Gorj” și publicația Vertical organizează Expoziția „ARTĂ ȘI PICĂTURI DE TRADIȚIE”, expoziție permanentă cu vânzare de obiecte de artă modernă și artă tradițională reinterpretată. Vernisajul va avea loc vineri, 22 februarie 2019, ora 12.00, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie „ALEXANDRU ȘTEFULESCU” din Târgu Jiu. Expun artiști plastici și artiști hand made: obiecte de cadou, suveniruri, mărțișoare și alte obiecte de artă ce pot fi integrate cu succes în orice decor modern sau tradițional. Intrarea este GRATUITĂ, iar vizitatorii care vor cumpăra din expoziție cadouri pentru cei dragi, vor oferi, astfel și o mână de ajutor oamenilor nevoiași. O parte din fondurile obținute din vânzări vor fi canalizate către acțiuni umanitare organizate de Asociația non-profit Uniunea Femeilor din Gorj.
  • Rezultate Concurs ”Unirea Bucovinei și Transilvaniei cu România” 24.11.2018

    Nr. crt. Echipaj unitate școlară Rezultat obținut
    1.         Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” 189,5 puncte LocuI I
    2.         Șc. Gim. Novaci 187,10 puncte Locul II
    3.         Șc. Gim. Nr. 1 Motru 185 puncte Locul III
    4.         ȘC.Gim” Al. Ștefulescu” 179 puncte Premiul special I
    5.         Șc. Gim. Sadu 177,5 puncte Premiul special II
    6.         Sc. Gim. Bălești 173,90 puncte Premiul special III
    7.         Sc. Gim. ”C-tin Brâncuși” 166,60 puncte Mențiune
    8.         Șc. Gim. Dragotești 166,20 puncte Mențiune
    9.         Șc. Gim. ”C-tin Săvoiu” 160,7 puncte Mențiune
    10.     Șc. Gim. Lelești 157 puncte Mențiune
    11.     Colegiul Național ”Spiru Haret” 152 puncte  
    12.     Șc. Gim. Albeni 149,10 puncte  
    13.     Șc. Gim. Bălcești 144 puncte  
    14.     Șc. Gim Dănești 136 puncte  
    15.     Sc. Gim. ”Gh. Tătărăscu” 129,8 puncte  
    16.     Șc. Gim. Bălănești 122,5 puncte  
    17.     Sc. Gim. Scoarța 120 puncte  
  • Concursul Județean de Istorie „Centenarul Unirii Bucovinei și Transilvaniei cu România”, ediția I

    TEMA CONCURSULUI: CENTENARUL MARII UNIRI
    CONCURSUL FACE PARTE DIN PROGRAMUL MUZEULUI JUDEȚEAN ”ALEXANDRU ȘTEFULESCU”: CENTENARUL ROMÂNIEI MARI
    PROMOTORI: MUZEUL JUDEȚEAN ”ALEXANDRU ȘTEFULESCU” și ASOCIAȚIA ȘCOALA GORJEANĂ
    PARTENERI: SERVICIUL JUDEȚEAN GORJ AL ARHIVELOR NAȚIONALE, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, SOCIETATEA DE ȘTIINȚE ISTORICE GORJ.

    SCOP: Conștientizarea tinerei generații asupra rolului Marii Uniri în evoluția României Contemporane
    PERIOADA: 1 iulie 2018‐31 decembrie 2020
    GRUP ȚINTĂ: Elevii din unitățile de învățământ din Gorj, clasele a VII‐a și a VIII‐a, anii școlari 2018‐2019, 2019‐2020, 2020‐2021.

    Bibliografie | Descriere Proiect | Parteneriat | Regulament

  • ZILELE MUZEULUI ARHITECTURII POPULARE CURTIȘOARA

    PROGRAM
    Joi, 27 septembrie 2018, orele 17.00 – 21.00
    FESTIVALUL NAȚIONAL DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR PENTRU COPII ȘI TINERET CURTIȘOARA
    EDIȚIA I – 2018
    – Concurs de interpretare vocală
    – Concurs de interpretare instrumentală
    – Concurs de costume populare autentice (mai mult…)

  • Lansare album „Sus în deal, pe poieniță”

    Joi, 8 februarie 2018, va avea loc, la Muzeul Județean Gorj, lansarea Albumului- Testament al Mariei Lătărețu: „Sus în deal, pe poieniță”.

  • S.O.S. trecutul nostru

    În ziua de azi, în România, se discută mult despre importanţa patrimoniului cultural naţional şi despre necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestuia, lucru perfect normal şi necesar. Patrimoniul naţional este zestrea cea mai de preţ a românilor, este componenta cu cel mai mare aport în justificarea originilor, în definirea noastră ca neam, în păstrarea unei amintiri vii a trecutului.

    Cu toatea acestea, de-a lungul timpului, au fost canalizate destul de puţine eforturi către această direcţie şi, deşi în teorie patrimoniul naţional este protejat de o mulţime de legi şi reglementări, în realitate acesta se degradează continuu, fapt care la un moment dat poate avea ca efect pierderea iremediabilă a unei părţi importante din trecutul nostru.

    Această stare de fapt afectează printre altele şi monumentele istorice tip culă, specifice regiunii Oltenia, care, deşi reprezintă o parte importantă şi foarte originală a patrimoniului nostru, sunt prea puţin puse în valoare, dacă nu chiar deloc. Bineînţeles, există şi cauze care generează şi menţin realitatea crudă în care acestea dăinuiesc, cele mai elocvente fiind starea avansată de degradare în care au fost lăsate să ajungă multe dintre ele, precum şi lipsa de interes pentru identificarea de soluţii în scopul punerii lor în valoare.

    Ridicate de familiile boiereşti cu ranguri din Ţara Românească, în secolele XVII-XIX, spre a fi adevărate fortăreţe în scopul apărării împotriva invaziilor întreprinse de tâlharii turci din Vidin, majoritatea culelor au fost practic lăsate într-o distrugere totală de către noii proprietari de după revoluţie, total indiferenți la istoria ţării noastre.

    Este nevoie urgent ca aceste monumente să fie repuse în valoare, lucru care trebuie realizat printr-un proces bazat pe competențe profesionale, fără intervenţii distructive, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educațional care, cu siguranţă, ar constitui o atracţie de nivel internaţional.

    În regiunea Oltenia, unde se găseşte cea mai mare concentraţie a monumentelor istorice tip culă, se identifică mai multe obiective de acest tip a căror integritate este periclitată: Culele Izvoranu-Geblescu, Cernăteştilor, Poenaru în judeţul Dolj, Culele Cioabă-Chintescu, Crăsnaru, Cornoiu în judeţul Gorj, Culele Tudor Vladimirescu, Nistor, Cuţui în judeţul Mehedinţi, Culele Galiţa şi Călăţeanu în judeţul Olt, Culele Zătreanu, Bujorenilor, Ansamblul Culei Greceanu, precum şi Casele de tip culă din comuna Măciuca în judeţul Vâlcea.

    Totuşi, situaţia îngrijorătoare în care se găsesc obiectivele de patrimoniu tip culă se poate remedia, existând semnale care ne fac să sperăm, să înlăture gândurile cum că am lupta pentru o cauză pierdută. Astfel, la nivelul judeţului Dolj, au fost iniţiate demersuri, aflate într-un stadiu destul de avansat, pentru obţinerea de fonduri europene în scopul reabilitării a două monumente din categoria cule: Cula Cernăteştilor şi Cula Izvoranu – Geblescu.

    Speranţă există, aşa cum este normal să fie. Cu toate acestea este necesar a trage un puternic semnal de alarmă care să ajungă la urechile celor abilitaţi a lua măsuri în consecinţă, pentru a ne proteja trecutul şi a avea, totodată, de ce ne lega viitorul.

    Sursa: SOS Patrimoniu

    [ngg_images source=”galleries” container_ids=”19″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_thumbnails” override_thumbnail_settings=”0″ thumbnail_width=”100″ thumbnail_height=”90″ thumbnail_crop=”1″ images_per_page=”20″ number_of_columns=”0″ ajax_pagination=”0″ show_all_in_lightbox=”0″ use_imagebrowser_effect=”0″ show_slideshow_link=”0″ slideshow_link_text=”[Show slideshow]” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]

  • Meșterii populari din Gorj expun la Muzeul Județean

    Școala Populară de Artă Târgu Jiu, alături de Consiliul Județean Gorj și Muzeul Județean Gorj ″Alexandru Ștefulescu″, organizează miercuri, 29 noiembrie, de la ora 12.00, la Salonul Expozițional al artelor și meșteșugurilor tradiționale ″Artă și Meșteșug″. Expoziția va avea loc la Muzeul Județean Gorj ″Alexandru Ștefulescu″.
    Evenimentul are ca scop promovarea creațiilor meșterilor populari, dar și conștientizarea valorilor tradiționale populare de către gorjeni. Inspirate din arta tradițională românească: icoanele pe lemn, olăritul, țesăturile, sculptura în lemn, arta decorativă vor face obiectul expoziției. Vor expune meșterii Școlii Populare de Artă: Coneru Dumitru, Tiștere Filomela, Dinoiu Mioara, Eftemie Sabina, Roșu Ioan, Gheorghe Valentina, Mischiu Rodica, Drăghescu Claudia, Tudorescu Ileana, Vasile Lidia, Miuțe Valerica, Văcariu Mihaela, Popescu Elena, Rotaru Nicolae, Coconu Georgiana, Daciana Ungureanu, Arapu Liliana, Cioată Petre, Modroagă Vasile și Tantan Florin. Coordonatorul expoziției este fotograful Vasile Pleșea.

  • Centenar „Ecaterina Teodoroiu, eroina de la Jiu” 1917-2017

    Centenarul trecerii în nemurire a eroinei poporului român, Ecaterina Teodoroiu, va fi marcat marți, 22 august 2017, printr-o serie de manifestări omagiale și comemorative organizate de către autorităţile locale și judeţene, la Târgu Jiu.
    Prezentăm alăturat programul integral al evenimentului evocator:

    Ora 11.00 – Slujbă de pomenire a Eroinei Ecaterina Teodoroiu la Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Vădeni.
    Ora 12.00- Sădire STEJARUL RECUNOȘTINȚEI – semnal trompeți Locație: Casa Memorială „Ecaterina Teodoriu” din Târgu Jiu. Participă: Asociația Cercetașilor Tradiționali din România – Filiala Gorj, Asociația Națională „Cultul Eroilor Regina Maria”- Filiala Gorj, Consiliul Județean al Elevilor Gorj, Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Școala Gimnazială „Ecaterina Teodoriu” din Târgu Jiu, reprezentanții Consiliului Județean Gorj, Instituției Prefectului Gorj, Primăriei Municipiului Târgu Jiu, ai instituțiilor județene de cultur, etc.

    Ora 17.00 – în Piața Prefecturii din Centrul Municipiului Târgu Jiu – la Mausoleul „Ecaterina Teodoroiu” – Instalarea Gărzii de Onoare
    Ora 17.05 – Slujba de rugă și închinare pentru poporul român
    Ora 17.15 – Cuvânt despre semnificația evenimentului
    Ora 17.20 – Alocuțiuni evocatoare
    Ora 17.30 – Moment artistic evocator susținut de Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului” Ora 17.45 – Depunere de coroane
    Ora 18.00 – Moment „Onor la erou” (Stingere)
    Ora 18.05 – Defilarea Gărzii de Onoare Ora
    18.20-19.15 – Procesiune „In memoriam” pe Axa „Constantin Brâncuși” (Masa Tăcerii – Biserica Sfinții Apostoli „Petru și Pavel” – Coloana Infinitului)
    Ora 19.20 – Proiecție filme: Documentar „Cătălina Teodoroiu – Eroina poporului român”; Film artistic „Ecaterina Teodoroiu” , în Parcul Coloanei Infinitului din Târgu Jiu
    Participă: Consiliul Județean Gorj, Primăria Municipiului Târgu Jiu, Instituția Prefectului – Județul Gorj, Asociația Cercetașilor Tradiționali din România – Filiala Gorj, Asociația Națională „Cultul Eroilor Regina Maria” – Filiala Gorj, Colegiul Național „Ecaterina Teodoroiu”, Școala Gimnazială „Ecaterina Teodoriu” din Târgu Jiu, Ansamblul Artistic Profesionist „Doina Gorjului”, Școala Populară de Artă din Târgu-Jiu, Centrul Județean Pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Muzeul Județean „Alexandru Ștefulescu” Gorj, Biblioteca Județeană „Christian Tell”, Societatea de Stiinte Istorice din Romania – Filiala Gorj, Garnizoana Târgu Jiu, Inspectoratul Județean de Poliție Gorj, Inspectoratul de Jandarmi Județean „Tudor Vladimirescu”, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Lt. Col. Dumitru Petrescu”, Protoieria Târgu Jiu, primării din județ.

    Pentru acest eveniment, Consiliul Județean Gorj a realizat medalii omagiale cu efigia: „Ecaterina Teodoroiu. 100 de ani de la trecerea în Eternitate. 1917 – 2017”. Medalia este un omagiu adus Eroinei de la Jiu, ca un arc peste timp, păstrând vie în memoria posterității personalitatea, faptele de arme și sacrificiul său, la 100 de ani de la moarte. Cu același prilej au fost realizate și insigne de rever „Centenar Ecaterina Teodoroiu”, cu portretul colorizat al eroinei. Atât medaliile omagiale cât și insignele vor fi oferite din partea reprezentanților Consiliului Județean Gorj invitaților prezenți la manifestarea comemorativă din ziua de 22 august.

  • Reprezentanții Muzeului Gorjului la Smithsonian si Guggenheim

    În perioada 18 – 28 iunie 2017, o delegaţie din partea Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” a participat, alături de reprezentanţi ai altor muzee din România, la Programul pentru Vizitatori Internaţionali cu tema „Management şi Design Muzeal”, organizat de Ambasada SUA la București. (mai mult…)

  • Ambasadorul Chinei la Muzeul Satului – Curtișoara

    Vizita Excelenței Sale Domnul Xu Feihong, Ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, la Muzeul Satului de la Curtișoara. Excelența Sa a asistat la ateliere de meșteșuguri populare (țesut, pictat, sculptat în lemn) și a aflat multe lucruri despre lumea satului gorjenesc.

    (mai mult…)