Blog

Ziua de 24 iunie 2021, ziua Sânzienelor, a fost sărbătorită cu mare fast în curtea Muzeului de Artă din Târgu Jiu. Evenimentul, aflat la prima ediție, s-a numit, foarte inspirat, ”Sânziene de asfalt”, creând o comuniune a omului cu natura, indiferent dacă acesta locuiește la sat sau la oraș. Acesta a fost organizat sub patronajul Consiliului Județean Gorj de către Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Centrul de Cultură și Artă ”Cobilița”, parteneri fiind: Liceul de Arte ”C. Brăiloiu” Târgu-Jiu, Liceul Teologic Târgu-Jiu, Școala Gimnazială ”G. Uscătescu” Târgu Cărbunești, Colegiul Național Pedagogic ”Șt. Odobleja” Droberta-Turnu Severin, Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari și Școala Postliceală Sanitară ”Omenia” Târgu-Jiu.

Cei prezenți au putut participa la activitatea de desene pe asfalt, la lansarea numărului 7 al revistei Albinușa, editată de Muzeul Județean Gorj, au asistat la demonstrația făcută de meșterul olar Ion Rătezeanu, și-au împletit coronițe de sânziene și s-au bucurat de un scurt program artistic susținut de Centrul de Cultură și Artă Cobilița. Mai întâi, a fost o doină de război, ….. apoi o doină de dragoste după care bucuria sărbătorii Sânzienelor s-a dezlănțuit, cu cântec, joc și voie bună.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

Joi, 18 martie 2021, ora 17.00, la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, va avea loc un dublu eveniment cultural, transmis online pe pagina de facebook a instituției. Astfel, filologul Marius Ghica lansează volumul de eseuri ”Cosmopolis. Eseuri și tălmăciri despre noi și viața în Cetate” și vernisează expoziția de pictură ”Cocoși”. Pentru a respecta măsurile impuse de pandemia de Coronavirus, toți iubitorii de cultură sunt așteptați pe pagina de facebook a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” pentru a participa, online, la acest dublu eveniment. Expoziția de pictură poate fi vizitată, la sediul din Târgu Jiu (str. Geneva, nr. 8), timp de o lună, începând de vineri, 19 martie 2021.

Aflat în 2020 la cea de-a III-a ediție, Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara a crescut frumos, chiar și la vreme de pandemie, ba chiar mai bine decât în anii trecuți. Asta se poate vedea foarte ușor, dacă analizăm participarea din partea concurenților, atât ca număr, cât și ca zonă de acoperire a țării. 

• 

• 

• 

Dacă în primul an (2018) festivalul, ce este organizat de Muzeul Județean Gorj, prin Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara,  a avut 31 de concurenți din 4 județe ale Olteniei, iar în al doilea an (2019), 24 de concurenți din toate cele 5 județe ale aceleiași regiuni istorice, putem spune că 2020, anul Pandemiei COVID 19, nu numai că nu a blocat festivalul, ci i-a determinat pe organizatori să se reinventeze, fapt care a dus la o extindere semnificativă și o creștere majoră a vizibilității. S-a luat decizia ca festivalul să se desfășoare online, doar gala laureaților fiind realizată fizic, fapt ce a adus o creștere substanțială a participanților, înscriindu-se 49 de concurenți, din 14 județe ale țării. E drept că nu s-a mai putut susține un spectacol cu orchestră, în cadrul galei laureaților, pentru că ar fi fost prea mulți oameni pe scenă, ceea ce ar fi dus la nerespectarea codițiilor de distanțare fizică impuse de autorități pentru zădărnicirea răspândirii bolilor, în schimb, organizatorii au luat decizia ca participanții să posteze pe grupul festivalului ( https://www.facebook.com/groups/3281329735246687 )  câte o doină cântată live, fără acompaniament, ocazie cu care s-a putut oferi publicului online o adevărată arhivă de folclor autentic, de patrimoniu imaterial, atât vocal cât și instrumental. De asemenea, concurenții care s-au înscris la proba „Costum popular autentic” au postat pe grupul festivalului atât fotografii cu ei îmbrăcați în adevărate comori ale patrimoniului național material, inclusiv cu detalii pe elementele caracteristice, cât și o prezentare live, prin care să dovedească faptul că au cunoștințe atât despre componența și modul de execuție al costumului popular, cât și despre denumirile tradiționale ale fiecărui element în parte. 

Cum s-a născut?

Cu ani în urmă, au existat trei festivaluri folclorice pentru copii organizate de Muzeul Județean Gorj: „Maria Lătărețu”, „Filofteia Lăcătușu” și „Domnica Trop”. Justificat lucru, am putea spune, dacă luăm în calcul faptul că muzeul are în administrare Casa Muzeu „Maria Lătărețu” de la Bălcești- Gorj și are, la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, câte o casă muzeu pentru Filofteia Lăcătușu și Domnica Trop. În 2018 s-a luat, însă, decizia ca cele trei festivaluri să fie unificate într-unul singur, sub titulatura  „Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara”. Au fost, astfel, obținute patru avantaje: a fost redus bugetul, au fost create trei secțiuni (Interpretare vocală, Interpretare instrumentală și Costume Populare Autentice), față de o singură secțiune a celorlalte trei festivaluri anterioare (și anume Interpretare vocală), au fost atinse două tipuri de patrimoniu: material și imaterial și a fost ridicată și extinsă plaja de vârstă a concurenților, aceasta fiind 10-16 ani (de la 10 ani împliniți la 16 ani împliniți). 

Va dăinui?

Vremurile sunt grele, sunt tulburi, iar decizia continuării Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara se ia în fiecare an. E vorba de alocarea unui buget, pentru că e un festival cu premii în bani (pentru a-i stimula pe copii și tineri să participe) și fără taxă (pentru a nu îngrădi participarea copiilor și tinerilor cu posibilități materiale reduse).

Totul depinde de oamenii pământului din aceste timpuri…

Joi, 8 octombrie 2020, de la ora 17.30, Cenaclul ”Columna” și Muzeul Județean Gorj (MJG) ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu organizează lansarea volumului ”Ambiguu”, de Marius Iorga, apărut la editura timișoreană Eubeea. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Artă din Târgu Jiu (Parcul Central), secție a MJG. ”Ambiguu” este o carte în care mi-am permis să mă joc cu personajele, cu lume lor, cu sentimentele lor, cu tot ceea ce puteam avea la îndemână într-un text. Pare serioasă, pentru că lasă întrebări fără răspuns la final…” Marius Iorga

Marius Iorga. ”Ambiguu”, dar clar!
În deschiderea primului său volum de proză (proză scurtă – ”Pre-texte”, Editura Eubeea, 1999, Timișoara), Marius Iorga anunța, ca mărturie de credință față de propria viziune literară: ”… nu sunt eu, ci-s acei câțiva aleși care-au trecut prin mâna mea spre viață. Le-am răsturnat esențele și i-am adus aici, printre noi, pentru a-mi dovedi puterea și, de ce nu?, puterea lor de-a ne surprinde viața, de-a o sparge în bucăți și recompune după legi mai mult sau mai puțin relativiste.”
Faptul că această primă carte nu a fost un simplu pretext pentru a intra în atenția publicului cultural al Târgu-Jiului, stă atitudinea lui consecventă în a continua să scrie, reușind prin următoarele lui volume o identitate de stil, de abordare a manifestărilor umane în fața societății, dar mai ales de punere în oglindă a omului, dincolo descoperind trăirile emoționale nerostite, eliberate de temeri printr-o ”Dublă spovedanie, roman, 2004”. Marius Iorga nu construiește spații euforice și acțiuni cu termen limitat de desfășurare, ci folosește plasticitatea cuvântului ca să ”recompună” ca într-un vitraliu episoade existențiale, personajele fiind puse să joace în locuri tabu ale firii umane, camere bântuite de factori instinctiv-afectivi (Șapte camere, roman, 2018),
Volumul intitulat ”Ambiguu” a apărut la aceeași editură timișoreană ”Eubeea”, în acest an, 2020, curios, tocmai când viața noastră pare încărcată de ambiguitate. Gândurile, frământările, gesturile expuse sunt elemente de decor pentru niște structuri caracteriale, motive regizorale bine căutate și conturate în cele opt proze scurte propuse ca niște clipuri pline de esență, care dezvăluie atât cât este necesar pentru a induce cititorului un final în ambiguitate, insinuant, deschis… (Viorel Surdoiu)

Marius Iorga este un scriitor care se remarcă și prin activitatea sa culturală, conducând de câțiva ani buni și Cenaclul Columna. Reușește, astfel, să adune și să țină laolaltă târgujienii interesați de acest fenomen al scrisului, fie că sunt dintre cei aflați la început de drum, fie că vorbim despre scriitori cu ani de creație în spate și mai multe cărți publicate. Din cea de-a doua categorie face parte și Marius Iorga, ”Ambiguu” fiind cel mai recent volum al său, la 21 de ani distanță de prima sa apariție editorială în volum de proză.

În perioada ianuarie – iulie 2020, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” derulează proiectul ”Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare ”, ce reprezintă o colaborare între Muzeul Județean Gorj și Oregon Folklife Network din Eugene, SUA. Proiectul este finanțat prin programul Communities Connecting Heritage al Departamentului de Stat al SUA și este administrat de World Learning.

Scopul principal al proiectului este de a susține colaborarea internațională și înțelegerea reciprocă între popoare prin realizarea de activități cultural-educative ce urmăresc promovarea si conservarea patrimoniului cultural intangibil.

Activitățile proiectului includ – workshop-uri de trandiții populare, expoziții, vizite de documentare, concerte de muzică populară, etc.

Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut un grant din prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate în domeniul educației adulților pentru proiectul ”Muzeul Învățării Active” ce se va derula între 1 septembrie 2019 și 28 februarie 2021. Proiectul urmărește intensificarea legăturilor dintre muzeu și comunitate, pe de-o parte, și creșterea accesului publicului larg la patrimoniul cultural, pe de altă parte. Prin participarea la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale, al instrumentelor digitale, personalul de specialitate al muzeului va putea implementa programe culturale moderne ce susțin învățarea activă.
Între 7 – 10 noiembrie 2019, s-a desfășurat prima mobilitate din proiectul ”Muzeul Învățării Active”, ce a constat în participarea a doi reprezentanți ai Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” la Conferința Europeană a Muzeelor NEMO 2019 ce a avut loc la Muzeul Național al Estoniei din Tartu, la care au participat peste 200 de profesioniști în domeniu din Europa și SUA. Conferința a constat în seminarii, grupuri de lucru și vizite profesionale de dezvoltare a activității muzeale și de adaptare la cerințele secolului XXI.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

20/09/2019-20/10/2019

Vernisajul 20/09/2019 – ora 17.00

„Arta mea aspiră mai presus de toate la realism: căut realitatea ascunsă, esența obiectelor în realitatea lor intrinsecă și fundamentală; aceasta este singura mea preocupare profundă. ”

Pe 20 septembrie 2019 se va deschide o nouă expoziție colectivă organizată de Asociația Culturală Ars, intitulată „Pe urmele lui Constantin Brâncuși”, în colaborare cu muzeul „Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu” dinTârgu Jiu, România. Artiștii sunt din întreaga lume, un grup vibrant care lucrează cu mijloace diferite de exprimare într-un mod creativ și factual. Expoziția sărbătorește diversitatea bogată care se află în centrul filozofiei lui Ars și include atât lucrări ale artiștilor care au fost reprezentați de mult timp în asociație, cât și a artiștilor care au început recent să -și lase amprenta în artă. Expoziția cuprinde instalații, sculpturi și lucrări bi-dimensionale (pictură și fotografie), creând o colecție de arta ca o familie și lansând  provocări artistice  provenite din diverse concepte artistice internaționale.

Artiștii participanți: Vicenzo Armato, Nicole Aue, Angela Betta Casale, Lucian Irimescu, Ardian Binaj, Mariella Costa, Emilia Di Stefano, Elena Ducu, Claudio Fabbricatore, Fulvio Fabio, Vasile Fuiorea, Doug Gilbert, Laura Grispini, Christine Hagn, Christina Hanke, HNBraco Halkic Nazif Braco, Rudolf Klotz, Kinga Lapot-Dzierwa, Robert Maloszovski, Marku Ndue, Anna Paglia, Emilian Popescu, Vicenzo Ridolfini, Giuseppe Salvatore, Sasaki Fumio, Paolo Solei, Sun-A Lee, Lucilla Trapazzo, Anne-Marie Weyers. Artiști sunt din Italia, Albania, România, Franța, Germania, Austria, Statele Unite, Polonia, Coreea de Sud și Japonia.

După cum sugerează titlul, expoziția dorește să fie un tribut adus iconoclastului, spiritului artistic și al inventivității independente a lui Constantin Brâncuși, propunând rezonanțe și corespondențe în căutarea locurilor și semnelor sculptorului. În același timp, ea dorește să încurajeze dialogul între diferitele culturi, istorii, cercetări, expresii și mijloace artistice diferite. Expoziția reprezintă, de asemenea, o călătorie artistică interioară: dincolo de legăturile personale și conceptuale, fiecare artist a dezvoltat un limbaj artistic diferit. Expoziția colectivă reunește diferitele identități pluraliste și nevoile urgente ale persoanelor și ale artiștilor selectați, propunând frumusețe, reflecții asupra vieții și lumii, precum și impresii care stimulează reflecția.

Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului al XX-lea. Lucrările vizionare încorporează concepte esențiale și arhetipale. Brâncuși, care la împlinirea vârstei de 28 de ani a plecat din țara sa pentru a ajunge la Paris pe jos, a urmat întotdeauna viziunea sa particulară și independentă a artei, detașându-se de convenții și lăsând un semn viu în istoria artei moderne. Brâncuți a crezut ferm că „artistul ar trebui să știe să scoată în evidență esența inerentă a materiei ” și să creeze lucrări care să comunice adevărata esență a subiectului. Formele sale sunt simple, reduse la imagini fundamentale, libere de orice ornament, astfel încât să fie capabile să dezvăluie adevăruri ascunse. El nu s-a considerat un artist abstract ci, dimpotrivă, a afirmat că lucrările sale dezvăluie natura fundamentală a realității „ca și cum ar fi fost detașate de materie pentru a-și găsi existența perfectă și completă”.

“Coloana fără Sfârșit”

Probabil este opera de arta cea mai faimoasă din arta lui Brâncuși, sunt mai multe cercertari  asupra „ Coloanei  fără Sfârșit „, pe care sculptorul a definit -o ca ”axis mundi”, subliniind legătura dintre cer și pământ. În această serie de sculpturi se evidențiază atracția puternică a lui Brâncuși față de sacru, de cosmic și ideea infinității, sugerată de repetarea formelor identice. Cea mai faimoasă coloană a lui Brâncuși este tocmai cea care se găsește la Târgu Jiu,  parte a care are trei componente distincte, intitulat ”Calea Eroilor” și închinat gorjenilor căzuți în Primul Război Mondial.

Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu”

Muzeul de  Artă  are și un spațiu unic dedicat picturilor școlii flamande și italiene, icoane, sculpturi din lemn din secolele XVII și XVI, picturii moderneromânești (Mișu Pop, Corneliu Baba, Iosif Keber, VasileGrigore, Constantin Blendea), acuarelă (Ion Murariu), studiile  importante în tehnica desenului (creion și sepia ) ale  lui Vasile Blendea, Iosif Keber și Ștefan Popescu și sculpturi (RodicaPopescu). Muzeul de Artă din Târgu Jiu se găsește în clădirea din Parcul Central, în inima orașului, chiar acolo unde se află lucrările lui Constantin Brâncuși. Expoziția prezentă are loc la Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” (str. Geneva, nr. 8), un spațiu expozițional generos, compus din cinci săli aflate în circuit.

Asociația Culturală Internațională Ars

Ars este o asociație culturală independentă, un laborator de idei dedicat artei contemporane, pregatind cu mijloacediferite de exprimare, cu propriul program de expoziții și evenimente, având o de stimulare a diversității artistice Președintele acestei Asociatii Culturale „ARS” este Elena Ducu, artist vizual ce  promovat numeroase proiecte culturale de interes internațional. De o importanță deosebită au fost recentele inițiative „Bruges 2011 – Culorile Lumii” în renumita sală Garemijn în inima orașelor flamande, precum și expoziția tematică „2011: The Return of Nuclear” din Roma.

În 2012 au avut loc la Roma evenimentele „Abstract and Informal”, Galeria Pentart; „Emoțiile intense de culori“, în Utrecht (Olanda), la Galeriile grachten, în plus față de prima ediție a expoziției „Culorile Lumii“ din Bruges (Belgia), II și expoziția tematică „2012: Arta și criza economică“ din Napoli, Castelul dell’Ovo.

Alte expoziții recente ale asociației: în 2013 „La Luce nell’Arte”, galeria ROA, la Londra și „Sugestiile de artă modernă”, Galleria Thuillier, la Paris. Și din nou, în 2014, expoziția „Sfumature di Luce” la galeria Ward-Nasse din New York, SUA. 2015 a fost anul „Unghi“ (Zurichrefractie, Galerie 16b) și „frăție globală“ în Florența (Galerie Via dei Fossi, în octombrie). În 2016 a fost rândul proiectului expozițional  „Povestiri de călătorie“ (Roma, Space Galeria 40), „Evoluția în arta modernă“ din Aalst (Belgia) și mini cu caracter personal „Ars din Milano“ (Spazi Arti, la sfârșitul anului).

Foarte recent sunt succesele: „spiritului modern“ la Galeria Spazio 40 din Roma, „Proteancontemporană“ la Spazi Arti Ungallery Milano și „Die EntwicklungdermodernenKunst“ în Munchen. În același oraș va fi evenimentul tematic „2019: arta în epoca rețelelor sociale”.

www.arsmovimentoculturale.it

Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut un grant din partea Programului Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate în domeniul educației adulților, pentru proiectul ”Muzeul Învățării Active”.

Proiectul ”Muzeul Învățării Active” urmărește intensificarea legăturilor dintre muzeu și comunitate, pe de-o parte, și cresterea accesului publicului larg la patrimoniul cultural, pe de altă parte. Prin participarea la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale, al instrumentelor digitale, colegii nostri vor putea implementa, la nivelul Muzeului Județean Gorj, programe culturale moderne ce susțin învățarea activă. 

1 Ioana Elena Stana
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunera Interpretare instrumentală – instrument: vioară Secțiunea Costume populare autentice
2 Maria Violeta Popescu
Drăgotești – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
3 Ștefania Jianu
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
4 Denisa Elena Stănică
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
5 Delia-Andreia Joița
Craiova – județul Dolj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
6 Maria-Anelis Cîrpici
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Costume populare autentice
7 Ștefania Căprea
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
8 Mihaela Bălan
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
9 Magda Prunaru
Bâlteni – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunera Interpretare instrumentală – instrument: vioară Secțiunea Costume populare autentice
10 Diana Monete
Valea Mare – județul Olt
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
11 Denisa Pîrlăgeanu
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
12 Mihaela Zaharia Motru – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
13 Irina Daria Dincă
Lăcusteni – județul Vâlcea
Secțiunea Interpretare vocală
14 Maria Alexandra Dincă
Lăcusteni – județul Vâlcea
Secțiunea Interpretare vocală
15 Ștefania Șteomlega
Ișalnița – județul Dolj
Secțiunea Interpretare vocală
16 Iulia Maria Dragotă
Bălcești – județul Vâlcea
Secțiunea Interpretare vocală
17 Melinda Maria Mitran
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
18 Andra Maria Buzuloiu
Bălești – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
19 Simina Maria Popescu
Turcinești – Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
20 Sorina Andreea Boboruță
Drobeta Turnu Severin – județul Mehedinți
Secțiunea Interpretare vocală
21 Andreea Denisa Enăștescu
Mătăsari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
Secțiunea Costume Populare Autentice
22 Liviu Marian Argeșanu
Bustuchin – județul Gorj
Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
23 Ionela Fabiana Stoenescu
Bustuchin – județul Gorj
Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
24 Daria Andreea Păuna
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Costume Populare Autentice