În urma anunțului nr. 99 din 16.01.2023, referitor la selecția a 6 (șase) participanți pentru prima mobilitate din cadrul proiectului ”Privind spre viitor – Un muzeu rezilient și educat”, la cursul ”Educație Muzeală – Artă, incluziune și învățare” din Reggio Emilia (Italia), Comisia de Selecție a aprobat următoarele candidaturi:
Firescu Victor Albinel, șef secție Artă și Etnografie din cadrul Muzeului Județean Gorj (ales în mod direct);
Cioplea-Văduva Camelia-Dorina, muzeograf artă din cadrul Muzeului Județean Gorj;
Tița Eugenia-Alina, manager de proiect – Muzeul Județean Gorj;
Ionescu-Haidău Ana-Daria, director Liceul de Arte și Muzică Târgu Jiu (colaborator al Muzeului Județean Gorj);
Stoenescu Aurelia-Mariana, realizator Ateliere de Educație Muzeală (colaborator Muzeul Județean Gorj);
Gheorghiu Florin, profesor de arte plastice la Școala Generală ”Constantin Săvoiu” (colaborator al Muzeului Județean Gorj);
Candidaturile depuse îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
Menționăm că domnul Firescu Victor Albinel, care este și membru al Comisiei de Selecție, a fost ales în mod direct de către Directorul Muzeului Județean Gorj datorită interesului manifestat de a participa la curs, a experienței, expertizei și calităților manageriale pe care le are în domeniul artelor plastice și al muzeologiei. Participarea sa la cursul ”Educație Muzeala – Un muzeu rezilient și instruit” va reprezenta un mare avantaj pentru Muzeul Județean Gorj, contribuind la dezvoltarea activităților cultural-educaționale din cadrul Secției de Artă și Etnografie.
Acest anunț va fi afișat la sediul Muzeului Județean Gorj din strada Geneva, nr. 8, la avizierul instituției și, de asemenea, pe site-ul Muzeului Județean Gorj, www.muzeugorj.ro
Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” selectează șase participanți pentru prima mobilitate internațională din cadrul proiectului ”Privind spre viitor – Un muzeu educat și rezilient”, cod 2022 – 1 – RO01 – KA122 – ADU – 000072258,finanțat prin programul Erasmus+, Acțiunea Cheie 1, Educația Adulților. Prima mobilitate a proiectului este reprezentată de participarea lacursul Educație muzeală – Artă, incluziune și învățare,ce va avea loc în Reggio Emilia, Italia. Cursul va avea loc între 27 – 31 martie 2023. Acest curs de perfecționare reprezintă o oportunitate extraordinară de a afla cele mai noi tendințe în domeniul incluziunii sociale, a utilizării patrimoniului cultural pentru învătare/ dezvoltare comunitară și de a participa la vizite profesionale la instituții culturale din regiune. Toate costurile aferente participării la această conferință sunt acoperite de programul Erasmus+.
Condiții de participare:
Angajat sau colaborator al Muzeului Județean Gorj;
Funcție de specialitate (muzeograf, referent, supraveghetor, restaurator);
Colaborator sau voluntar al Muzeului Județean Gorj (organizează sau participă la proiecte cultural-educaționale cu muzeul. Colaborarea este justificată prin existența, în prelabil, a unui acord de parteneriat sau de colaborare aprobat de conducerea Muzeului Județean Gorj);
Interesat să dezvolte noi programe cultural-educaționale cu adulți, persoane cu dizabilități, copii, etc. (inclusiv programe de incluziune socială);
Cunoștiințe medii de limba engleză;
Dorință de perfecționare profesională;
Cei interesați sunt rugați să depună la Secretariatul instituției, între 16 – 27 ianuarie 2023, o scrisoare de intenție în care să descrie motivele pentru care doresc să participe la cursul Educație muzeală – Artă, incluziune și învățare, așteptările de la această mobilitate internațională și modul în care, în urma participării la acest curs, ar putea contribui la dezvoltarea activităților Muzeului Județean Gorj.
Selecția va fi efectuată de o Comisie de Selecție formată din specialiști ai Muzeului Județean Gorj, iar rezultatele vor fi afișate pe data de 01.02.2023.
Prezentul anunț va fi afișat la Avizierul Muzeului Județean Gorj pe întreaga perioadă de realizare a selecției precum și pe website-ul instituției, www.muzeugorj.ro.
Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut finanțare, prin programul Erasmus+ al Uniunii Europene, pentru proiectul ”Privind spre viitor – Un muzeu rezilient și instruit” ce se va derula pe perioada 1 septembrie 2022 – 28 februarie 2024.
”Privind spre viitor – Un muzeu rezilient și instruit” își propune: creșterea competențelor profesionale pentru personalul Muzeului Județean Gorj prin participarea la cursuri de formare și conferințe muzeale internaționale, dobândirea de noi idei și tehnici pentru îmbunătățirea programelor pe care muzeul le oferă publicului, stimularea cetățeniei active, motivarea personalului Muzeului Județean Gorj, integrarea în activitățile muzeului a tehnologiei moderne, atragerea comunității locale spre muzeu, etc.
Anterior, între septembrie 2019 – august 2022, Muzeul Județean Gorj a coordonat și implementat un alt proiect finanțat prin programul Erasmus+, Educația Adulților – ”Muzeul învățării active”, ce a permis specialiștilor muzeului să participe la conferința internațională pentru muzee NEMO din Estonia (2019), dar și la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale în Cipru (2021) și Italia (2022). Astfel, 9 persoane din cadrul Muzeului Județean Gorj s-au specializat în afara țării în domeniul cultural-educațional, contribuind la îmbogățirea activităților instituției.
Menționăm că programul Erasmus+ este coordonat în România de către Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP) din București. Agenția acționează ca finanțator și consilier în România pentru cel mai mare program european pentru mobilitate și proiecte educaționale, Erasmus+.
Programul Erasmus+ oferă oportunități de învățare organizațiilor active în domeniul educației adulților, precum muzeele, pentru a se dezvolta la nivel instituțional. Aceste oportunități se concretizează în activități prin care persoanele implicate în acest domeniu pot să beneficieze de experiențe de învățare individuală, dar și să participe la schimburi de bune practici și la crearea și implementarea de resurse educaționale inovatoare care produc schimbare.
Activitățile de învățare în domeniul educației adulților sunt concepute pentru a asigura creșterea calității educației formale, informale și nonformale a adulților prin îmbunătățirea calității ofertei de educație a adulților în ceea ce privește competențele-cheie și alte competențe de viață. Organizațiile care oferă educație formală, informală și non-formală pentru adulți au oportunitatea să extindă și să diversifice oferta de educație a adulților prin formarea personalul nedidactic care lucrează în domeniul educației.
Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu participă la ediția a XI-a a festivalului Strada de C’Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”, din București (BCUB), în parteneriat cu Fundația Universitară “Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române. Expoziția “125 de ani de la nașterea pictorului Iosif Keber” poate fi vizitată pe toată durata festivalului (12-18 septembrie 2022), în corpul Boema, și este completată cu o serie de cărți din fondul BCUB în care apar informații despre Iosif Keber și opera sa.
O nouă expoziție oferită de Ambasada Republicii Populare Chineze la București. „Frumusețile Chinei vazute prin timbre poștale” reunește 71 de planșe cu cele mai importante emisiuni poștale din China dedicate vastului său patrimoniu cultural și natural.
Marți, 12 aprilie 2022, de la ora 17.00, la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” (sediul din str. Geneva, nr. 8, Târgu Jiu) va avea loc vernisajul expoziției ”Rodica Popescu 90”, un omagiu adus regretatei artiste, la nouă decenii de la nașterea sa. Vor fi expuse lucrări realizate în tehnici diferite, mai exact lemn, grafică și pictură pe pânză.
Rodica Popescu (1932-1967) a fost o artistă complexă, cu o operă bogată, în ciuda vieții sale scurte. Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu are, la Muzeul de Artă, cea mai importantă colecție publică a artistei, aproximativ o sută de lucrări pe lemn, pânză sau hârtie. Dintre acestea, unele fac parte din expoziția de bază a muzeului, iar restul sunt valorificate prin expoziții temporare. Rodica Popescu s-a născut la București, la 12 aprilie 1932. Între 1939 și 1949 urmează cursurile primare și liceale în București, iar între 1950 și 1955 urmează cursurile Institutului de Arte Plastice ”Nicolae Grigorescu” din București, având ca profesor pe Alexandru Ciucurencu. Între 1955 și 1965 participă cu lucrări la multe expoziții de stat. În 1963 deschide o expoziție cu lucrări de artă monumental-decorativă, împreună cu Zoe Băicoianu și Dan Parocescu la Galeriile Fondului Plastic din Bulevarduș Nicolae Bălcescu, București. În 1964 realizează vitralii pentru sediul O.N.T. din București. În același an face o lucrare monumentală, împreună cu Dan Parocescu, pentru Hotelul ”Aro” din Brașov. Tot în 1964 realizează, împreună cu alți artiști, vitralii, între care și cel pentru sediul Intreprinderii Simca din Franța, precum și pentru sediile O.N.T. de la Londra și Paris. În 1965 creează o suită de reliefuri în lemn policrom cu care organizează, în 1966, o expoziție la Galeriile Fondului Plastic din Bulevardul Magheru, București. În 1967, la 31 mai, părăsește această lume, la numai 35 de ani. ”O serie omogenă, excepțională de studenți. .. tot atât de excepțională era și această fată printre ei. Strălucea. Era dublată de o sensibilitate pe care băieții mai puțin o aveau. Pe lângă talent era și deosebit de inteligentă. Avea <>. Și pe deasupra, era foarte, foarte muncitoare și o colegă minunată. Calități pe care nu le întrunesc decât prea puțini, calități esențiale pentru un pictor. Rodica Popescu a fost o excepție din toate punctele de vedere. ”, spunea artistul Alexandru Ciucurencu, cel care i-a fost și profesor. ”Toată perioada studenției am fost prieteni. Atelierul lui Ciucurencu ne-a unit și fiecare clipă era dedicată studiului. Rodica Popescu a muncit cu pasiune și dăruire, fapt care și-a găsit rod în calitățile alese ale lucrărilor de mai târziu. Opera sa stă și va sta mărturie…”, Constantin Piliuță
Adulți (Bilet cu suport text) 25 lei Adulți (Bilet cu suport text și audio) 30 lei Copii 7-17 ani, studenți, pensionari (Bilet cu suport text) 10 lei Copii 7-17 ani studenți, pensionari (Bilet cu suport text și audio) 20 lei Grupuri peste 10 persoane cu suport text 10 lei Grupuri peste 10 persoane cu suport text și audio 15 lei Copii 0-6 ani (Bilet cu suport text și audio) – GRATUIT
„Turismul de Iarna în provincia Heilongjiang din China” cuprinde 37 de fotografii ce surprind o lume de basm cu zapadă și gheață. Expoziția este oferită de Ambasada Republicii Populare Chineze la București.
În perioada 4 noiembrie – 4 decembrie 2021, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” găzduiește, în curtea Muzeului de Artă din Târgu Jiu, expoziția „Cea de a 40-a aniversare a revoluției Solidaritatea”, pregătită în versiunea în limba română de către Institutul Polonez din București. În 2021 se împlinesc 40 de ani de la introducerea legii marțiale în Polonia. Cu această ocazie, reamintim istoria dificilă a Sindicatului „Solidaritatea” (Solidarność), expoziția foto-documentară spunând povestea înființării acestuia și a influenței pe care a avut-o asupra sorții Europei Centrale și de Est.
Legea Marțială a fost impusă în Polonia la 13 decembrie 1981 de către liderul Republicii Populare Poloneze, Wojciech Jaruzelski, în scopul anihilării sindicatului Solidaritatea, care prin atitudinea anticomunistă, era considerat o amenințare a statului de drept. În urma acestui act juridic, „Solidaritatea” a fost scoasă în afara legii, iar activiștii acesteia au fost internați. După ce la 22 iulie 1983, Legea marțială este abrogată, autoritarismul comunist începe să slăbească în intensitate. Condusă de „Solidaritatea” prin metode pașnice, revoluția din 1980 a dus la căderea comunismului în Polonia în vara anului 1989. De asemenea, a provocat o avalanșă care a afectat întregul așa-numit bloc estic și s-a încheiat cu căderea Zidului Berlinului, iar mai târziu cu sfârșitul dictaturii lui Nicolae Ceaușescu în România. Sindicatul Independent Autocefal „Solidaritatea” a fost înregistrat oficial la 17 septembrie 1980, datorită unui val mare de greve muncitorești, și a adunat în momentul său de vârf 10 milioane de polonezi. Sindicatul a dat speranță pentru o viață demnă, mai bună, în libertate. Marea mișcare socială „Solidaritatea”, la conducerea căreia s-a aflat Lech Wałęsa, a ajutat oamenii să se organizeze și să-și exprime dorințele, iar autoritățile comuniste din țară au obligat țara să negocieze și să încheie acorduri cu sindicaliștii. Sloganul „nu există libertate fără solidaritate” a devenit mesajul unei revoluții pașnice și a rămas în mintea polonezilor ani de zile. Datorită determinării a mii de oameni, în 1989 Polonia a devenit prima țară a așa-numitului bloc estic, în care, ca urmare a discuțiilor de la „Masa rotundă” s-a ajuns la un acord, care în iunie 1989 a determinat organizarea de alegeri parlamentare parțial libere și prăbușirea sistemului comunist. Alte țări au urmat calea Poloniei.
Palatele imperiale ale Chinei sunt capodopere ce îmbină cu succes tehnologia arhitecturală cu arta peisagistică. Simboluri ale puterii imperiale din trecut, aceste monumente fascinează prin stil și formă, minuțiozitatea cu care sunt realizate și emană o aură maiestuoasă. Complexele imperiale din China, aflate într-o stare de conservare relativ bună, includ, printre altele: Palatul Imperial sau Orașul Interzis din Beijing, Palatul Mukden sau Palatul Imperial din Shenyang, Templul Cerului din Beijing, Palatul de Vară din Beijing, etc. În timp ce Templul Cerului este o comoară arhitecturală dedicată religiei, Palatul de Vară din Beijing și Complexul Montan din Chengde, Provincia Hebei, scot în evidență frumusețea naturii. Multe din aceste monumente sunt incluse în lista UNESCO a patrimoniului cultural.
În perioada 24-30 august 2021, patru specialiști din cadrul Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” au participat la cursul ”Behavioral and cognitive practices in the field of museum-related adult education” – ”Educație muzeală – Practici comportamentale și cognitive în domeniul activităților cu adulții”, susținut de F.G.G. EDUCULTURE Center of Education Limassol, prin programul Erasmus, în Limassol, Cipru.
Ziua de 24 iunie 2021, ziua Sânzienelor, a fost sărbătorită cu mare fast în curtea Muzeului de Artă din Târgu Jiu. Evenimentul, aflat la prima ediție, s-a numit, foarte inspirat, ”Sânziene de asfalt”, creând o comuniune a omului cu natura, indiferent dacă acesta locuiește la sat sau la oraș. Acesta a fost organizat sub patronajul Consiliului Județean Gorj de către Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Centrul de Cultură și Artă ”Cobilița”, parteneri fiind: Liceul de Arte ”C. Brăiloiu” Târgu-Jiu, Liceul Teologic Târgu-Jiu, Școala Gimnazială ”G. Uscătescu” Târgu Cărbunești, Colegiul Național Pedagogic ”Șt. Odobleja” Droberta-Turnu Severin, Școala Gimnazială nr. 1 Rovinari și Școala Postliceală Sanitară ”Omenia” Târgu-Jiu.
Cei prezenți au putut participa la activitatea de desene pe asfalt, la lansarea numărului 7 al revistei Albinușa, editată de Muzeul Județean Gorj, au asistat la demonstrația făcută de meșterul olar Ion Rătezeanu, și-au împletit coronițe de sânziene și s-au bucurat de un scurt program artistic susținut de Centrul de Cultură și Artă Cobilița. Mai întâi, a fost o doină de război, ….. apoi o doină de dragoste după care bucuria sărbătorii Sânzienelor s-a dezlănțuit, cu cântec, joc și voie bună.
Valori ale patrimoniului cultural naţional al României: colecţia de artă a Muzeului Judeţean Gorj «Alexandru Ştefulescu» din Târgu Jiu / Tesori del patrimonio culturale romeno: la collezione d’arte del Museo Regionale Gorj «Alexandru Ştefulescu» di Târgu Jiu, video-proiect prilejuit de Ziua Mondială a Artei (15 aprilie 2021)
Joi, 18 martie 2021, ora 17.00, la Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu, va avea loc un dublu eveniment cultural, transmis online pe pagina de facebook a instituției. Astfel, filologul Marius Ghica lansează volumul de eseuri ”Cosmopolis. Eseuri și tălmăciri despre noi și viața în Cetate” și vernisează expoziția de pictură ”Cocoși”. Pentru a respecta măsurile impuse de pandemia de Coronavirus, toți iubitorii de cultură sunt așteptați pe pagina de facebook a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” pentru a participa, online, la acest dublu eveniment. Expoziția de pictură poate fi vizitată, la sediul din Târgu Jiu (str. Geneva, nr. 8), timp de o lună, începând de vineri, 19 martie 2021.
Expoziție digitală organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti.
Prin intermediul unor filmulețe, jocuri, expoziții interactive și animații prezentate în cadrul unei locuințe tradiționale din China, vizitatorii pot afla mai multe informații despre modul în care este sărbătorit Anul Nou Chinezesc.
Expoziție digitală organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti.
Parte a patrimoniului cultural intangibil, arta decorativă de Anul Nou Chinezesc reprezintă un mod important de a transmite noroc, bunăstare și sănătate pentru noul an. Expoziția virtuală de mai jos prezintă o vedere panoramică 720º a unei săli de expoziții, filmulețe despre modul de realizare al picturilor de anul nou, animații, jocuri, etc. Acces expoziție aici: https://show.chinaculture.org/musehuaguang/index/index.html
Expoziție digitală organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti.
Între 11 – 26 februarie 2021, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” va marca noul an chinezesc cu o serie de expoziții digitale oferite de Ambasada Republicii Populare Chineze la București.
Cele trei expoziții cu temă festivă – Anul Nou Chinezesc (Chinese New Year), Cultura Anului Nou Chinezesc (Culture of the Chinese New Year) și Picturile de Anul Nou Chinezesc (Woodcut New Year Painings) prezintă o parte importantă a culturii chineze, de la obiceiurile și tradițiile acestei sărbători până la decorațiunile folosite pentru a aduce noroc, bunăstare, dragoste sau sănătate în noul an.
Anul 2021 va fi anul bivolului de metal și va începe, potrivit calendarului chinezesc, pe 12 februarie. Anul nou chinezesc nu are o dată fixă, el se sărbătorește ținând cont de ciclurile lunii. Festivitățile dedicate Noul An Chinezesc sau Festivalului Primăverii, cum mai este el cunoscut, vor culmina cu Festivalul Lampioanelor ce va avea loc în data de 26 februarie 2021.
Anul Nou Chinezesc este o sărbătoare a fericirii și împărtășirii bucuriei. Potrivit credințelor tradiționale chineze, odată cu apariția Chunze (Anul Nou în China) vine căldura primăverii și renașterea naturii.
Cele trei expoziții virtuale vor putea fi admirate atât pe pagina de facebook a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” cât și pe site-ul propriu, muzeugorj.ro.
Prin aceste noi expoziții, adaptate condițiilor actuale, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” continuă colaborarea cu Ambasada Republicii Populare Chineze la București după ce anii trecuți a organizat mai multe expoziții ce promovează culura chineză precum: ”Costume splendide ale grupurilor etnice din China”, ”Monede chinezești – O istorie de 3000 de ani”,”Festivalul primăverii. Anul nou chinezesc”,”Frumusețile Chinei” sau ”Noul Drum al Mătăsii, etc.
Aflat în 2020 la cea de-a III-a ediție, Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara a crescut frumos, chiar și la vreme de pandemie, ba chiar mai bine decât în anii trecuți. Asta se poate vedea foarte ușor, dacă analizăm participarea din partea concurenților, atât ca număr, cât și ca zonă de acoperire a țării.
Dacă în primul an (2018) festivalul, ce este organizat de Muzeul Județean Gorj, prin Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, a avut 31 de concurenți din 4 județe ale Olteniei, iar în al doilea an (2019), 24 de concurenți din toate cele 5 județe ale aceleiași regiuni istorice, putem spune că 2020, anul Pandemiei COVID 19, nu numai că nu a blocat festivalul, ci i-a determinat pe organizatori să se reinventeze, fapt care a dus la o extindere semnificativă și o creștere majoră a vizibilității. S-a luat decizia ca festivalul să se desfășoare online, doar gala laureaților fiind realizată fizic, fapt ce a adus o creștere substanțială a participanților, înscriindu-se 49 de concurenți, din 14 județe ale țării. E drept că nu s-a mai putut susține un spectacol cu orchestră, în cadrul galei laureaților, pentru că ar fi fost prea mulți oameni pe scenă, ceea ce ar fi dus la nerespectarea codițiilor de distanțare fizică impuse de autorități pentru zădărnicirea răspândirii bolilor, în schimb, organizatorii au luat decizia ca participanții să posteze pe grupul festivalului ( https://www.facebook.com/groups/3281329735246687 ) câte o doină cântată live, fără acompaniament, ocazie cu care s-a putut oferi publicului online o adevărată arhivă de folclor autentic, de patrimoniu imaterial, atât vocal cât și instrumental. De asemenea, concurenții care s-au înscris la proba „Costum popular autentic” au postat pe grupul festivalului atât fotografii cu ei îmbrăcați în adevărate comori ale patrimoniului național material, inclusiv cu detalii pe elementele caracteristice, cât și o prezentare live, prin care să dovedească faptul că au cunoștințe atât despre componența și modul de execuție al costumului popular, cât și despre denumirile tradiționale ale fiecărui element în parte.
Cum s-a născut?
Cu ani în urmă, au existat trei festivaluri folclorice pentru copii organizate de Muzeul Județean Gorj: „Maria Lătărețu”, „Filofteia Lăcătușu” și „Domnica Trop”. Justificat lucru, am putea spune, dacă luăm în calcul faptul că muzeul are în administrare Casa Muzeu „Maria Lătărețu” de la Bălcești- Gorj și are, la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, câte o casă muzeu pentru Filofteia Lăcătușu și Domnica Trop. În 2018 s-a luat, însă, decizia ca cele trei festivaluri să fie unificate într-unul singur, sub titulatura „Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara”. Au fost, astfel, obținute patru avantaje: a fost redus bugetul, au fost create trei secțiuni (Interpretare vocală, Interpretare instrumentală și Costume Populare Autentice), față de o singură secțiune a celorlalte trei festivaluri anterioare (și anume Interpretare vocală), au fost atinse două tipuri de patrimoniu: material și imaterial și a fost ridicată și extinsă plaja de vârstă a concurenților, aceasta fiind 10-16 ani (de la 10 ani împliniți la 16 ani împliniți).
Va dăinui?
Vremurile sunt grele, sunt tulburi, iar decizia continuării Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara se ia în fiecare an. E vorba de alocarea unui buget, pentru că e un festival cu premii în bani (pentru a-i stimula pe copii și tineri să participe) și fără taxă (pentru a nu îngrădi participarea copiilor și tinerilor cu posibilități materiale reduse).
Totul depinde de oamenii pământului din aceste timpuri…
Noaptea Muzeelor 2020 va fi marcată și în județul Gorj, de către Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”. Date fiind actualele condiții pandemice, am hotărât ca ediția din acest an să se desfășoare online, prin postarea de filme de prezentare a patrimoniului și obiectivelor muzeului, atât pe rețelele de socializare cât și pe site-ul instituției.
Ediția din acest an este una plină de încărcătură emoțională, mai mult ca în alți ani, pentru că nu putem să nu ne gândim la caricaturistul Aurelian Iulius Șuță – ȘAI, plecat prematur dintre noi, cel care, de-a lungul timpului, a fost mereu prezent la Noaptea Muzeelor. Sute de persoane, mai ales copii, au caricaturi semnate de acesta, realizate în cadrul atelierelor de caricatură ce făceau parte, în fiecare an, din programul organizat de Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, cu această ocazie.
Ne gândim, de asemenea, și la fiecare dintre cei care vor să fie alături de noi și de importanta moștenire culturală a județului, asigurându-i că vizita fizică la muzeu se face respectând toate măsurile impuse de situația actuală. Astfel, aceștia sunt așteptați în continuare să viziteze și în persoană secțiile noastre, în cadrul programului obișnuit (09.00-17.00), sâmbătă având parte de intrare gratuită.
