Muzeul de Artă Târgu Jiu, în atenția publicului din Italia

Valori ale patrimoniului cultural naţional al României: colecţia de artă a Muzeului Judeţean Gorj «Alexandru Ştefulescu» din Târgu Jiu / Tesori del patrimonio culturale romeno: la collezione d’arte del Museo Regionale Gorj «Alexandru Ştefulescu» di Târgu Jiu, video-proiect prilejuit de Ziua Mondială a Artei (15 aprilie 2021)

Cu prilejul celebrării Zilei Mondiale a Artei, joi 15 aprilie 2021, începând cu ora 9,00 CET, Muzeul Judeţean Gorj «Alexandru Ştefulescu» din Târgu Jiu şi Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia vor aduce în atenţia publicului din Italia, într-un scurtmetraj proiectat online, pe pagina Facebook şi pe contul de pe YouTube ale Institutului, ca şi pe paginile de socializare şi pe site-ul instituţiei partenere, bogata şi valoroasa colecţie de artă a Muzeului gorjean. Obiectivul camerei va prezenta publicului, expuse în galeriile Secţiei de Artă a Muzeului Judeţean Gorj «Alexandru Ştefulescu» din Târgu Jiu, patrimoniul artistic al instituţiei muzeale în prezentarea în limba română a doamnei muzeograf Dorina Cioplea–Văduva, cu subtitrare în limba italiană în traducerea Anitei Paolicchi.

Muzeul Judeţean Gorj «Alexandru Ştefulescu» din Târgu Jiu deţine în bogatul şi variatul său patrimoniu artistic câteva colecţii de mare valoare, unice la nivel naţional: colecţia Mişu Popp (1827–1892), printre cele mai numeroase şi valoroase din ţară; colecţia Iosif Keber (1897–1989), constând în circa 400 lucrări executate în diferite tehnici, singura colecţie publică a artistului; colecţia Rodica Popescu–Racotă (1932–1967), circa 100 lucrări de sculptură şi pictură, cea mai numeroasă din ţară. De asemenea, publicul va avea prilejul de a viziona online numeroase alte opere reprezentative pentru pictura şi sculptura românească, din colecţia de artă modernă şi contemporană a Secţiei de Artă a aceleiaşi instituţii muzeale, lucrări ale artiştilor: Gheorghe Petraşcu (1872–1949), Ion Schmidt Faur (1883–1934), Ion Dumitru–Bârlad (1890–1964), Rudolf Schweitzer–Cumpăna (1886–1975), Oscar Han (1891–1976), Miliţa Petraşcu (1892–1976), Henri Catargi (1894–1976), Alexandru Ciucurencu (1903–1977), Vasile Năstăsescu (1920–1987), Vasile Blendea (1895–1988), Corneliu Baba (1906–1997), Eugen Tăutu (1945–2018), Gheorghe Iliescu–Călineşti (1932–2002), Grigore Patrichi–Smulţi (1937–2012), Constantin Albani (1938–2013), etc. Scurtmetrajul contribuie la promovarea artei moderne şi contemporane româneşti pe plan internaţional, a creaţiei originale a unora dintre cei mai reprezentativi pictori şi sculptori români din secolele XIX–XX, ale căror lucrări se găsesc în colecţii publice şi private din ţară şi din străinătate. Marcarea Zilei Mondiale a Artei prin prezentarea unor valori ale patrimoniului cultural naţional al României reprezintă o fericită împrejurare de a promova cultura română în cadrul mai amplu al manifestărilor organizate cu acest prilej în întreaga lume.