Blog

  • Comunicat de presă

    [singlepic id=234 w=225 h=300 float=left]Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” anunță întoarecerea delegației române din Statele Unite ale Americii, ca urmare a primului schimb cultural ce are loc în cadrul proiectului ”Note Comune – Conectarea tradițiilor populare cu ajutorul tehnologiei moderne”, proiect în cadrul căruia are ca partener muzeul Clay Center din Charleston, Virginia de Vest, SUA.

    Între 29 septembrie și 1 octombrie 2014, managerul român de proiect – Tița Eugenia Alina, partenerul său american – Jeffries William, împreună cu managerii celorlalte proiecte căștigătoare ale programului Museums Connect, au participat, la Washington, la un curs de pregatire organizat de Alianța Americană a Muzeelor, instituție aflată în subordinea Departamentului de Stat american.

    După trainingul managerilor de proiect, delegația română întrunită la Washington, și formată din 9 persoane – directorul Muzeului Județean Gorj Hortopan Dumitru, managerul de proiect Tița Eugenia Alina, profesorii de la Liceul de Muzică și Artă „Constantin Brăiloiu” Pasăre Dumitru și Tulpan Emanuela, artistul de muzică populară Argint Constantin, precum și patru elevi Gorun Alina, Foanță Teodor, Lăcătușu Cristina și Munteanu Cristian – s-a deplasat la Charleston, Virginia de Vest, unde, între 1 -13 octombrie, a fost invitata muzeului Clay Center, având loc astfel primul schimb cultural din cadrul proiectului mai sus menționat.

    În primele zile ale schimbului cultural cei doi profesori de la Liceul de Muzică „Constantin Brăiloiu” și cei de la Liceul Wahama au fost pregătiți de către personalul specializat al lui Clay Center în domeniul povestirii digitale. Astfel, profesorii au învățat cum să adune și să editeze pozele, imaginile și sunetul în filmulete, pe care ulterior să le folosească în „spunerea de povesti”. Cu aceste cunoștinte, profesorii îi vor învață și ulterior asista pe cei 50 de elevi (25 români și 25 americani) în crearea de „povestiri digitale”.

    Apoi, în vederea pregătirii pentru cele două spectacole comune, artiștii români împreună cu cei americani, au efectuat repetiții și discuții despre muzica specifică fiecărei regiuni – muzica populară oltenească și muzica din zona Virginia de Vest, numită blue grass.

    Pe data de 6 octombrie, la Liceul Wahama din Mason County, artiștii români – Pasăre Dumitru, Constantin Argint, împreună cu cei patru elevi de la Liceul de Muzică și Artă ”Constantin Brăiloiu” și artiștii americani de muzică blue grass frații – Robin și Dan Kessinger au susținut un concert comun în fața a peste 200 de elevi. Elevii români, înaintea spectacolului, au avut onoarea de a asista la câteva ore, fiind invitații elevilor americani ce vor participa la proiect. Astfel, ei au avut ocazia de a afla cum decurge o zi de scoală din viața unui elev american. De asemenea, în cadrul acestui concert în școală, domnul profesor Pasăre Dumitru a susținut o ”oră deschisă” în care le-a povestit elevilor americani despre instrumentele populare tradiționale românești și modul în care dumnealui le confecționează.

    Pe data de 10 octombrie a avut loc marele concert public, în care ambele părți – cea americană și cea română – au încântat publicul larg cu muzica specifică din statul Virginia de Vest și din zona Gorjului.

    De-a lungul întregii prezențe la Charleston, delegația română a fost invitată la diferite evenimente și excursii, precum vizita la Capitoliu și întâlnirea cu Guvernatorul statului Virginia de Vest, vizita la Colegiul Davis& Elkins, unde, de asemenea domnul profesor Pasăre a ținut o oră deschisă studenților prezenți, excursia la New River Gorge – un fel de chei săpate în munte, de-a lungul timpului de către râul New,vizite la muzee, etc.

    Delegația a fost, de asemenea, invitată la prânz și la cină de către Adina Sobieski, o româncă din Brașov, stabilită în orașul Charleston și care ne-a primit în casa ei cu porțile larg deschise.

    Schimbul cultural la care delegația română a participat a fost unul frumos, deosebit, plin de noi experiențe și de crearea unor noi prieteni – partenerii din SUA de la Clay Center și de la Liceul Wahama.

    În luna aprilie 2015 delegația americană va sosi la Târgu Jiu, acesta fiind cel de-al doilea schimb cultural din cadrul proiectului „Note Comune”. Vizita va consta, la fel ca cea pe care delegația română a facut-o în acest an, în concerte comune la liceu și în aer liber, cursuri de specializare și perfecționare pentru profesori, excursii, etc.

    Proiectul „Note Comune – Conectarea tradițiilor populare cu ajutorul tehnologiei moderne”, realizat prin programul Museums Connect este finanțat parțial de Oficiul pentru Educație și Cultură al Departamentului American de Stat și este administrat de Alianța Americană a Muzeelor. [su_note]MUZEUL JUDEŢEAN GORJ „Alexandru Ştefulescu” TÂRGU JIU, Strada Geneva, nr. 8, C.P. 210136; Tel./Fax 0253/212044 COD FISCAL: 4352042;

    sigle
    [/su_note]

  • Comunicat de presă

    Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Ambasada SUA la București au plăcerea să anunțe că ”Alexandru Ștefulescu” este primul muzeu din Romania care a obținut fonduri în cadrul programului Museums Connect, pentru un proiect dezvoltat în colaborare cu Clay Center for the Arts and Sciences din Charleston, Virginia de Vest. Museums Connect este un program internațional de parteneriate între muzee, finanțat de Departamentul de Stat al SUA și administrat de Alianța Americană a Muzeelor.
    Proiectul ”Note Comune – Conectarea tradițiilor populare cu ajutorul tehnologiei moderne” este rezultatul unei colaborări de înalt profesionalism, care a început în octombrie 2013 între Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” și Clay Center for the Arts and Sciences din Charleston. Valoarea totală a proiectului este de de 196.412 USD, din care 75.361 USD sunt fonduri acordate de Alianța Americană a Muzeelor, restul fiind fondurile celor două instituții participante.
    Obiectivele specifice ale proiectului sunt:

    • Dezvoltarea unei mai bune înțelegeri a propriei identității și a culturii tradiționale
    • Învățarea despre diferențele culturale între cele două țări;
    • Folosirea tehnologiilor specifice secolului XXI, ca instrument de învățare continuă.

    În cadrul proiectului ”Note comune”, ce se va desfășura între 1 august 2014 și 31 iulie 2015, cele două instituții participante vor avea ca parteneri Liceul de Muzică și Artă ”Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu și Wahama High School din Mason County, Virginia de Vest.

    • 25 de elevi români și 25 de elevi americani, alături de patru artiști și patru profesori ( doi artiști români – doi americani, doi profesori români – doi americani), vor învăța și vor dezvolta conceptul de educație non-formală Digital storytelling , în decursul acestui an de colaborare.
    • Cele două muzee partenere vor iniția în această perioadă un schimb de pregătire profesională/culturală: în octombrie 2014, o echipă de nouă persoane (4 elevi români selectați din grupul inițial de 25, doi profesori coordonatori, doi artiști de muzică populară selectați special pentru proiect și doi reprezentanți ai Muzeului Județean Gorj) vor pleca pentru o saptămână la Charleston, unde vor organiza spectacole comune cu omologii americani, pentru publicul larg, dar și pentru elevii si profesorii liceului Wahama. Spectacolele celor patru artiști (americani și români) vor fi filmate în vederea creării unui scurt film cu momentele reprezentative ale acestei experiențe. Delegația americană, compusă din 12 persoane (elevii americani, împreună cu profesorii lor, artiștii americani și patru reprezentanți ai Clay Center), va sosi la Târgu Jiu în martie 2015.
    • Între vizite, elevii vor ține legătura între ei cu ajutorul internetului – prin intermediul site-urilor de socializare și printr-un site comun, ce va fi creat special pentru proiect. Profesorii români vor fi pregătiți în domeniul digital de către colegii lor americani, mult mai bine documentați în acest sens. Pe site-ul proiectului (bilingv – engleza/ română) vor fi postate impresii de călătorie, interviuri cu artiștii implicați în proiect, povestiri despre tradiții și obiceiuri, etc. Elevii vor crea și un mix muzical digitizat, îmbinând muzica populară tradițională din zona Gorjului cu cea din zona munților Apalași.

    Programul Museums Connect oferă sprijin la nivel global pentru dezvoltarea de parteneriate, colaborări, schimburi inter-culturale, conectând respectivele muzee cu comunitățile locale și din afara granițelor și susținând, în același timp, scopurile politicii externe a SUA, precum implicarea tinerilor în viața comunității și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.
    Muzeele selectate anul acesta prin Museums Connect sunt din țări precum: Maroc, Cambodgia, Jamaica, Mongolia, Mexic, Columbia, India și România. Pe lângă faptul că ”Alexandru Ștefulescu” este singurul muzeu de până acum din România care a fost selectat prin Museums Connect, proiectul este și singurul din Europa în acest an care a primit o astfel de finanțare.

    Alianța Americană a Muzeelor este cea mai mare organizație muzeală din lume și acordă sprijin tuturor tipurilor de muzeu, inclusiv de istorie, de artă, arheologie, științele naturii, de știință șI tehnică, etc. Alianța reprezintă interesele a 17.500 de muzee. Rolul său este de a susține și asista muzeele prin programe de dezvoltare continua, în vederea conservării și promovării valorilor patrimoniului cultural, și prin inițierea de concepte creative pentru ca muzeele să facă față competiției la nivel global în acest domeniu.

  • Expoziție „Oameni și locuri – Mexic – tradiții și obiceiuri”

    InvitatieVernisajul Expoziției „Oameni și Locuri Mexic Tradiții și obiceiuri”

    Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” vă invită să participați la Vernisajul Expoziției „Oameni și Locuri -Mexic -tradiții și obiceiuri”, care va avea loc marți, 18 martie 2014, începând cu ora 17.00, la sediul instituției din Târgu Jiu, strada Geneva nr. 8, județul Gorj.

  • Descoperiri și proiecte noi la Muzeul Județean Gorj

    muzeul-judetean-gorjÎn anul 2013 s-au făcut noi descoperiri arheologice la Bumbești Jiu. Cercetările arheologice preventive de la Bumbești, punctul Vârtop și Gară, au scos la iveală o serie de obiecte unicat în județul Gorj. S-a demarat un proiect care este direcţionat spre obţinerea unei finanţări nerambursabile din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) pentru promovarea culelor din Oltenia, adevărate valori de patrimoniu.
    La vreme de bilanț, trebuie spus că pentru slujitorii istoriei nu a fost un an rău. În domeniul arheologiei, acolo unde excelează de mulți ani istoricii gorjeni de la Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu”, s-a descoperit în special ceramică de la diferite vase, vase provinciale romane, în special de la vase mari, de la chiupuri; de asemenea, au mai fost descoperite cărămizi şi ţigle romane, mare parte din ele fragmentare, cât şi o serie întreagă de obiecte unicat în județul Gorj, precum o fibulă tip genunchi sau un opaiţ care are ca inscripţie „armenii
    De asemenea, Muzeul Judeţean Gorj a încheiat în acest an un parteneriat cu Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Scopul acestui demers este direcţionat spre obţinerea unei finanţări nerambursabile din partea Administraţiei Fondului Cultural Naţional (AFCN) pentru promovarea culelor din Oltenia, adevărate valori de patrimoniu. Unul dintre scopurile proiectului este acela de a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte starea de degradare în care se află aceste monumente istorice unice în lume. În judeţul Gorj, istoriografia vorbeşte de 24 de cule, din care astăzi, în forma originală, se mai păstrează doar trei: Cula Cornoiu de la Curtişoara, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu şi Cula Crăsnaru de la Groşerea, comuna Aninoasa. Acestora li se poate adăuga casa-culă de la Glogova care s-a dezvoltat pe nucleul unei cule.

  • Viaţa de zi cu zi în Lagărul de la Târgu-Jiu

    lagar-targu-jiuMuzeul Judeţean Gorj deţine, în colecţiile sale, 9 scrisori ale deţinuţilor din Lagărul de la Târgu Jiu. Acestea nu au fost publicate niciodată şi nici măcar nu au ajuns la destinatar, fiind reţinute de cenzura antonesciană.

    Despre cotidianul vieţii în lagăr, corespondenţa este de un real folos, alături de mărturii orale. Muzeul Judeţean Gorj deţine, în colecţiile sale, nouă scrisori, redactate în perioada 1941-1943, care prezintă aspecte din viaţa de zi cu zi a unor deţinuţi, cum ar fi: nevoia de hrană suplimentară, de haine groase pentru iarnă, dorul de familie, numărătoarea inversă până la eliberare etc.
    Acest tip de corespondenţă demonstrează slaba activitate subversivă existentă în lagăr, chiar „nevinovată”, un argument în plus, care contribuie la dovada că, în România, mişcarea comunistă a fost derizorie în timpul celui de-al II-lea război mondial, în comparaţie cu mişcări similare din Iugoslavia, Cehoslovacia sau Franţa.

    Fragmente
    În continuare voi prezenta fragmente din această corespondenţă, nepublicată încă, cu menţiunea că scrisorile au fost cenzurate, adică nu au ajuns niciodată la destinatar, datorită măsurilor luate de către „Siguranţa” antonesciană.
    Alimentaţia săracă existentă în lagăr îl constrânge pe deţinutul F. Bâgu, să îi scrie soţiei sale V. Bâgu, domiciliată în strada Dudeşti, numărul 3, Bucureşti pe data de 23 septembrie 1941: „De când am venit aici nu am primit nimic de la voi […] am trimis de aici o scrisoare cu data cam 28 martie şi de atunci mi s-a interzis corespondenţa şi nu v-am mai putut scrie alta. Voi scrieţi-mi. Ce faceţi cu sănătatea şi cu sărăcia? M-am îngrozit când am văzut că pe toate tarabele turte coapte la Brutărie şi mă ia groaza, dacă n-o mai fi nici asta”.

    Corespondenţă din deplasare
    O parte din deţinuţi erau detaşaţi în Valea Jiului, sectorul Bumbeşti-Livezeni, la muncă. Iată cum scrie unul din aceştia, camarazilor rămaşi în lagărul din Târgu Jiu; „Dragă Ghiula ai grijă de table, aranjază-le – să fie vorba despre jocul de table? – şi cere-i lui Călin frizerul, că am la el o pensulă de bărbierit. Să nu se piardă, ai grijă de ea. Complimentele lui Georgescu, tată şi fiu şi lui Mitică”. Scrisoarea este expediată de către H. Avramescu, strada Lotrul, numărul 3, comuna Valea Jiului lui Gyula Kerestesz, deţinut, grupa a VII-a , Lagărul de „internaţi politici” din Târgu Jiu.

    Cerere de graţiere
    Cererile de graţiere erau numeroase, foarte puţine dintre ele fiind admise. Un exemplu cu o astfel de cerere, respinsă, reiese din scrisoarea datată, 24 ianuarie 1942, emisă la Bucureşti, de către o oarecare Ileana, tatălui său, rămas anonim: „Noi am făcut o cerere la Ministerul de Interne şi ne-a venit răspuns că nu se aprobă eliberarea din lagăr. Noi avem speranţă că s-o termina cu toate necazurile şi ai vii şi mata acasă”.

    Condiţii umane de viaţă
    Un ultim fragment, pe care îl voi prezenta, se referă la Neagu I. Andrei, considerat a fi printre cei mai vechi deţinuţi, apropiat al lui Nicolae Ceauşescu. Iată ce îi scrie propriei lui sore, domiciliată în comuna Eliza-Stoeneşti, judeţul Ialomiţa: „De acasă n-am mai primit scrisori de mult, timp însă de la Jeni, am primit regulat pachete însă nu prea, aşa mă bucur că tăticul îmi primite un colet. Eu după cum ştiţi am intrat în al 3-lea an de când sunt aici”. (scrisoarea este datată – 12 iulie 1941).
    Din cele patru scrisori putem remarca condiţiile umane de viaţă, incomparabile cu cele oferite de către lagărele comuniste din anii ’50 şi’60 ai secolului trecut.
    P.S. Pe parcursul acestui an, Muzeul Judeţean Gorj îşi propune realizarea unei săli expoziţionale permanente care să cuprindă aspecte ale vieţii cotidiene din lagărul de la Târgu-Jiu.


     

  • Rapsodul Ion Crețeanu, în recital la Târgu Jiu

    ion-creteanuRapsodul popular Ion Crețeanu a susținut, zilele trecute, la Târgu Jiu, un recital de excepție în cinstea eroilor martiri din Gorj care au murit la Revoluția din 1989.
    Muzeul Județean Gorj a organizat marți, 17 decembrie 2013, un eveniment de comemorare a victimelor Revoluției de la 1989, ocazie cu care a fost reeditat albumul „Martiri gorjeni ai revoluției din decembrie ‘89” și a fost vernisată o expoziție fotodocumentară.
    Cele mai emoționante momente au fost acelea în care a luat cuvântul Grigore Haidău, tatăl eroului martir sublocotenent post mortem Cătălin Grigore Haidău, ce a citit ultima scrisoare a fiului său și recitalul rapsodului popular Ion Crețeanu. Acesta din urmă a venit într-un costum popular original de Romanați, cu opinci în picioare și cojoc de oaie și le-a dăruit invitaților un recital extraordinar, cu cântece din vatra satului și colinde: „Am cules, timp de 40 de ani, cântece din vatra satului. Le-am păstrat și le cânt peste tot pe unde merg. Cânt oriunde, indiferent că e o sală întreagă de oameni, sau doar câțiva, în săli mari sau mici. Trebuie să-i învățăm pe cei mici care este cântecul nostru din bătrâni.” Ion Crețeanu a cântat la Roma, lângă Columna lui Traian, la Budapesta, Milano, Veneția, Chișinău, la Academia Română, la Muzeul Satului Dimitrie Gusti din București în multe alte locații din lume, atât în concert cât și la evenimente de suflet ca cel ce s-a produs în aceste zile la Târgu Jiu.
    Ion Crețeanu are și un instrument cu care se acompaniază, cobza, instrument care, spune el, se aseamănă perfect cu lira tracă. Vocea sa și cobza s-au îngemănat și au răsunat la Târgu Jiu, preț de zeci de minute, toți cei de față fiind impresionați până la lacrimi de frumoasele cântece aduse din străfundul timpului și oferite cu mare dragoste pentru oameni și pentru viață.