Blog
-
Lansarea volumului ”Ambiguu”
Joi, 8 octombrie 2020, de la ora 17.30, Cenaclul ”Columna” și Muzeul Județean Gorj (MJG) ”Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu organizează lansarea volumului ”Ambiguu”, de Marius Iorga, apărut la editura timișoreană Eubeea. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Artă din Târgu Jiu (Parcul Central), secție a MJG. ”Ambiguu” este o carte în care mi-am permis să mă joc cu personajele, cu lume lor, cu sentimentele lor, cu tot ceea ce puteam avea la îndemână într-un text. Pare serioasă, pentru că lasă întrebări fără răspuns la final…” Marius Iorga
Marius Iorga. ”Ambiguu”, dar clar!
În deschiderea primului său volum de proză (proză scurtă – ”Pre-texte”, Editura Eubeea, 1999, Timișoara), Marius Iorga anunța, ca mărturie de credință față de propria viziune literară: ”… nu sunt eu, ci-s acei câțiva aleși care-au trecut prin mâna mea spre viață. Le-am răsturnat esențele și i-am adus aici, printre noi, pentru a-mi dovedi puterea și, de ce nu?, puterea lor de-a ne surprinde viața, de-a o sparge în bucăți și recompune după legi mai mult sau mai puțin relativiste.”
Faptul că această primă carte nu a fost un simplu pretext pentru a intra în atenția publicului cultural al Târgu-Jiului, stă atitudinea lui consecventă în a continua să scrie, reușind prin următoarele lui volume o identitate de stil, de abordare a manifestărilor umane în fața societății, dar mai ales de punere în oglindă a omului, dincolo descoperind trăirile emoționale nerostite, eliberate de temeri printr-o ”Dublă spovedanie, roman, 2004”. Marius Iorga nu construiește spații euforice și acțiuni cu termen limitat de desfășurare, ci folosește plasticitatea cuvântului ca să ”recompună” ca într-un vitraliu episoade existențiale, personajele fiind puse să joace în locuri tabu ale firii umane, camere bântuite de factori instinctiv-afectivi (Șapte camere, roman, 2018),
Volumul intitulat ”Ambiguu” a apărut la aceeași editură timișoreană ”Eubeea”, în acest an, 2020, curios, tocmai când viața noastră pare încărcată de ambiguitate. Gândurile, frământările, gesturile expuse sunt elemente de decor pentru niște structuri caracteriale, motive regizorale bine căutate și conturate în cele opt proze scurte propuse ca niște clipuri pline de esență, care dezvăluie atât cât este necesar pentru a induce cititorului un final în ambiguitate, insinuant, deschis… (Viorel Surdoiu)Marius Iorga este un scriitor care se remarcă și prin activitatea sa culturală, conducând de câțiva ani buni și Cenaclul Columna. Reușește, astfel, să adune și să țină laolaltă târgujienii interesați de acest fenomen al scrisului, fie că sunt dintre cei aflați la început de drum, fie că vorbim despre scriitori cu ani de creație în spate și mai multe cărți publicate. Din cea de-a doua categorie face parte și Marius Iorga, ”Ambiguu” fiind cel mai recent volum al său, la 21 de ani distanță de prima sa apariție editorială în volum de proză.
-
Povestea unui festival
Aflat în 2020 la cea de-a III-a ediție, Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara a crescut frumos, chiar și la vreme de pandemie, ba chiar mai bine decât în anii trecuți. Asta se poate vedea foarte ușor, dacă analizăm participarea din partea concurenților, atât ca număr, cât și ca zonă de acoperire a țării.
În primul an (2018) festivalul, ce este organizat de Muzeul Județean Gorj, prin Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, a avut 31 de concurenți din 4 județe ale Olteniei. În al doilea an (2019), 24 de concurenți din toate cele 5 județe ale aceleiași regiuni istorice. 2020, anul Pandemiei COVID 19, nu numai că nu a blocat festivalul, ci i-a determinat pe organizatori să se reinventeze, fapt care a dus la o extindere semnificativă și o creștere majoră a vizibilității.
S-a luat decizia ca festivalul să se desfășoare online, doar gala laureaților fiind realizată fizic, fapt ce a adus o creștere substanțială a participanților, înscriindu-se 49 de concurenți, din 14 județe ale țării. E drept că nu s-a mai putut susține un spectacol cu orchestră, în cadrul galei laureaților, pentru că ar fi fost prea mulți oameni pe scenă, ceea ce ar fi dus la nerespectarea codițiilor de distanțare fizică impuse de autorități pentru zădărnicirea răspândirii bolilor. În schimb, organizatorii au luat decizia ca participanții să posteze pentru concurs pe grupul festivalului ( Nhóm Facebook ) câte o doină cântată live, fără acompaniament. Cu această ocazie, s-a putut oferi publicului online o adevărată arhivă de folclor autentic, de patrimoniu imaterial, atât vocal cât și instrumental. De asemenea, concurenții care s-au înscris la proba „Costum popular autentic” au postat pe grupul festivalului atât fotografii cu ei îmbrăcați în adevărate comori ale patrimoniului național material, inclusiv cu detalii pe elementele caracteristice, cât și o prezentare live, prin care să dovedească faptul că au cunoștințe atât despre componența și modul de execuție al costumului popular, cât și despre denumirile tradiționale ale fiecărui element în parte.
Cum s-a născut?
Cu ani în urmă, au existat trei festivaluri folclorice pentru copii organizate de Muzeul Județean Gorj: „Maria Lătărețu”, „Filofteia Lăcătușu” și „Domnica Trop”. Justificat lucru, am putea spune, dacă luăm în calcul faptul că muzeul are în administrare Casa Muzeu „Maria Lătărețu” de la Bălcești- Gorj și are, la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, câte o casă muzeu pentru Filofteia Lăcătușu și Domnica Trop. În 2018 s-a luat, însă, decizia ca cele trei festivaluri să fie unificate într-unul singur, sub titulatura „Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara”. Au fost, astfel, obținute patru avantaje: a fost redus bugetul, au fost create trei secțiuni (Interpretare vocală, Interpretare instrumentală și Costume populare autentice), față de o singură secțiune a celorlalte trei festivaluri anterioare (și anume Interpretare vocală), au fost atinse două tipuri de patrimoniu: material și imaterial și a fost ridicată și extinsă plaja de vârstă a concurenților, aceasta fiind 10-16 ani (de la 10 ani împliniți la 16 ani împliniți).Va dăinui?
Vremurile sunt grele, sunt tulburi, iar decizia continuării Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara se ia în fiecare an. E vorba de alocarea unui buget, pentru că e un festival cu premii în bani (pentru a-i motiva pe copii și tineri să participe) și fără taxă (pentru a nu îngrădi participarea copiilor și tinerilor cu posibilități materiale reduse).
Totul depinde de oamenii pământului din aceste timpuri… -
Expoziție digitală: ”Generația 2000”
”Generația 2000”, expoziție prezentată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti, este cea de-a doua expoziție digitală organizată de Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”. În contextul pandemiei de Covid-19, încercăm să atragem vizitatorii spre muzeu prin activități virtuale inedite, precum este această expoziție.
”Generația 2000” reprezintă persoanele născute între anii 2000 – 2019 în China și crește o dată cu dezvoltarea rapidă a țării, cu politica sa de deschidere spre exterior. E o generație de aproximativ 160 milioane de persoane și combină perfect ultimele tehnologii din diverse domenii de activitate cu viața de zi cu zi.
Generația 2000 este plină de energie, activă, curajoasă, prețuiește tradițiile și pune accent pe cunoștere. Este generația modernă, independentă, încrezătoare în forțele proprii și unică. Fotografiile din această expoziție digitală surprind momente importante din viața ”generației 2000”.
Expoziția poate fi ”vizitată” pe pagina de Facebook a Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, dar și pe site-ul muzeugorj.ro. -
Expoziție digitală: Situri UNESCO din China
Expoziție organizată cu sprijinul Ambasadei Republicii Populare Chineze la Bucuresti
China este renumită atât pentru civilizația sa milenară, cât și pentru patrimoniul cultural bogat. Majoritatea obiectivelor incluse în patrimoniul mondial UNESCO, precum Marele Zid Chinezesc, Orașul Interzis, Soldații de Teracotă și multe altele sunt puncte de atracție pentru toți turiștii ce vizitează această țară.
(mai mult…)
China are 55 de situri UNESCO considerate comori ale umanității și dovezi extraordinare ale unei culturi valoroase.
Expoziția ”Situri UNESCO din China” surpinde în fotografii frumusețea acestor locuri pline de istorie și cultură. -
Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare
În perioada ianuarie – iulie 2020, Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” derulează proiectul ”Explorarea tradițiilor populare autohtone și a transmiterii lor generațiilor viitoare ”, ce reprezintă o colaborare între Muzeul Județean Gorj și Oregon Folklife Network din Eugene, SUA. Proiectul este finanțat prin programul Communities Connecting Heritage al Departamentului de Stat al SUA și este administrat de World Learning.
Scopul principal al proiectului este de a susține colaborarea internațională și înțelegerea reciprocă între popoare prin realizarea de activități cultural-educative ce urmăresc promovarea si conservarea patrimoniului cultural intangibil.
Activitățile proiectului includ – workshop-uri de trandiții populare, expoziții, vizite de documentare, concerte de muzică populară, etc.
-
Muzeul Învățării Active
Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut un grant din prin Programul Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate în domeniul educației adulților pentru proiectul ”Muzeul Învățării Active” ce se va derula între 1 septembrie 2019 și 28 februarie 2021. Proiectul urmărește intensificarea legăturilor dintre muzeu și comunitate, pe de-o parte, și creșterea accesului publicului larg la patrimoniul cultural, pe de altă parte. Prin participarea la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale, al instrumentelor digitale, personalul de specialitate al muzeului va putea implementa programe culturale moderne ce susțin învățarea activă.
Între 7 – 10 noiembrie 2019, s-a desfășurat prima mobilitate din proiectul ”Muzeul Învățării Active”, ce a constat în participarea a doi reprezentanți ai Muzeului Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” la Conferința Europeană a Muzeelor NEMO 2019 ce a avut loc la Muzeul Național al Estoniei din Tartu, la care au participat peste 200 de profesioniști în domeniu din Europa și SUA. Conferința a constat în seminarii, grupuri de lucru și vizite profesionale de dezvoltare a activității muzeale și de adaptare la cerințele secolului XXI. -
„Pe urmele lui Constantin Brâncuși”, expoziția colectivă internațională organizata de Asociatia Ars
20/09/2019-20/10/2019Vernisajul 20/09/2019 – ora 17.00
„Arta mea aspiră mai presus de toate la realism: căut realitatea ascunsă, esența obiectelor în realitatea lor intrinsecă și fundamentală; aceasta este singura mea preocupare profundă. ”
Pe 20 septembrie 2019 se va deschide o nouă expoziție colectivă organizată de Asociația Culturală Ars, intitulată „Pe urmele lui Constantin Brâncuși”, în colaborare cu muzeul „Muzeul Județean Gorj Alexandru Ștefulescu” dinTârgu Jiu, România. Artiștii sunt din întreaga lume, un grup vibrant care lucrează cu mijloace diferite de exprimare într-un mod creativ și factual. Expoziția sărbătorește diversitatea bogată care se află în centrul filozofiei lui Ars și include atât lucrări ale artiștilor care au fost reprezentați de mult timp în asociație, cât și a artiștilor care au început recent să -și lase amprenta în artă. Expoziția cuprinde instalații, sculpturi și lucrări bi-dimensionale (pictură și fotografie), creând o colecție de arta ca o familie și lansând provocări artistice provenite din diverse concepte artistice internaționale.
Artiștii participanți: Vicenzo Armato, Nicole Aue, Angela Betta Casale, Lucian Irimescu, Ardian Binaj, Mariella Costa, Emilia Di Stefano, Elena Ducu, Claudio Fabbricatore, Fulvio Fabio, Vasile Fuiorea, Doug Gilbert, Laura Grispini, Christine Hagn, Christina Hanke, HNBraco Halkic Nazif Braco, Rudolf Klotz, Kinga Lapot-Dzierwa, Robert Maloszovski, Marku Ndue, Anna Paglia, Emilian Popescu, Vicenzo Ridolfini, Giuseppe Salvatore, Sasaki Fumio, Paolo Solei, Sun-A Lee, Lucilla Trapazzo, Anne-Marie Weyers. Artiști sunt din Italia, Albania, România, Franța, Germania, Austria, Statele Unite, Polonia, Coreea de Sud și Japonia.
După cum sugerează titlul, expoziția dorește să fie un tribut adus iconoclastului, spiritului artistic și al inventivității independente a lui Constantin Brâncuși, propunând rezonanțe și corespondențe în căutarea locurilor și semnelor sculptorului. În același timp, ea dorește să încurajeze dialogul între diferitele culturi, istorii, cercetări, expresii și mijloace artistice diferite. Expoziția reprezintă, de asemenea, o călătorie artistică interioară: dincolo de legăturile personale și conceptuale, fiecare artist a dezvoltat un limbaj artistic diferit. Expoziția colectivă reunește diferitele identități pluraliste și nevoile urgente ale persoanelor și ale artiștilor selectați, propunând frumusețe, reflecții asupra vieții și lumii, precum și impresii care stimulează reflecția.
Constantin Brâncuși este considerat unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului al XX-lea. Lucrările vizionare încorporează concepte esențiale și arhetipale. Brâncuși, care la împlinirea vârstei de 28 de ani a plecat din țara sa pentru a ajunge la Paris pe jos, a urmat întotdeauna viziunea sa particulară și independentă a artei, detașându-se de convenții și lăsând un semn viu în istoria artei moderne. Brâncuți a crezut ferm că „artistul ar trebui să știe să scoată în evidență esența inerentă a materiei ” și să creeze lucrări care să comunice adevărata esență a subiectului. Formele sale sunt simple, reduse la imagini fundamentale, libere de orice ornament, astfel încât să fie capabile să dezvăluie adevăruri ascunse. El nu s-a considerat un artist abstract ci, dimpotrivă, a afirmat că lucrările sale dezvăluie natura fundamentală a realității „ca și cum ar fi fost detașate de materie pentru a-și găsi existența perfectă și completă”.
“Coloana fără Sfârșit”
Probabil este opera de arta cea mai faimoasă din arta lui Brâncuși, sunt mai multe cercertari asupra „ Coloanei fără Sfârșit „, pe care sculptorul a definit -o ca ”axis mundi”, subliniind legătura dintre cer și pământ. În această serie de sculpturi se evidențiază atracția puternică a lui Brâncuși față de sacru, de cosmic și ideea infinității, sugerată de repetarea formelor identice. Cea mai faimoasă coloană a lui Brâncuși este tocmai cea care se găsește la Târgu Jiu, parte a care are trei componente distincte, intitulat ”Calea Eroilor” și închinat gorjenilor căzuți în Primul Război Mondial.
Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu”
Muzeul de Artă are și un spațiu unic dedicat picturilor școlii flamande și italiene, icoane, sculpturi din lemn din secolele XVII și XVI, picturii moderneromânești (Mișu Pop, Corneliu Baba, Iosif Keber, VasileGrigore, Constantin Blendea), acuarelă (Ion Murariu), studiile importante în tehnica desenului (creion și sepia ) ale lui Vasile Blendea, Iosif Keber și Ștefan Popescu și sculpturi (RodicaPopescu). Muzeul de Artă din Târgu Jiu se găsește în clădirea din Parcul Central, în inima orașului, chiar acolo unde se află lucrările lui Constantin Brâncuși. Expoziția prezentă are loc la Muzeul Județean Gorj “Alexandru Ștefulescu” (str. Geneva, nr. 8), un spațiu expozițional generos, compus din cinci săli aflate în circuit.
Asociația Culturală Internațională Ars
Ars este o asociație culturală independentă, un laborator de idei dedicat artei contemporane, pregatind cu mijloacediferite de exprimare, cu propriul program de expoziții și evenimente, având o de stimulare a diversității artistice Președintele acestei Asociatii Culturale „ARS” este Elena Ducu, artist vizual ce promovat numeroase proiecte culturale de interes internațional. De o importanță deosebită au fost recentele inițiative „Bruges 2011 – Culorile Lumii” în renumita sală Garemijn în inima orașelor flamande, precum și expoziția tematică „2011: The Return of Nuclear” din Roma.
În 2012 au avut loc la Roma evenimentele „Abstract and Informal”, Galeria Pentart; „Emoțiile intense de culori“, în Utrecht (Olanda), la Galeriile grachten, în plus față de prima ediție a expoziției „Culorile Lumii“ din Bruges (Belgia), II și expoziția tematică „2012: Arta și criza economică“ din Napoli, Castelul dell’Ovo.
Alte expoziții recente ale asociației: în 2013 „La Luce nell’Arte”, galeria ROA, la Londra și „Sugestiile de artă modernă”, Galleria Thuillier, la Paris. Și din nou, în 2014, expoziția „Sfumature di Luce” la galeria Ward-Nasse din New York, SUA. 2015 a fost anul „Unghi“ (Zurichrefractie, Galerie 16b) și „frăție globală“ în Florența (Galerie Via dei Fossi, în octombrie). În 2016 a fost rândul proiectului expozițional „Povestiri de călătorie“ (Roma, Space Galeria 40), „Evoluția în arta modernă“ din Aalst (Belgia) și mini cu caracter personal „Ars din Milano“ (Spazi Arti, la sfârșitul anului).
Foarte recent sunt succesele: „spiritului modern“ la Galeria Spazio 40 din Roma, „Proteancontemporană“ la Spazi Arti Ungallery Milano și „Die EntwicklungdermodernenKunst“ în Munchen. În același oraș va fi evenimentul tematic „2019: arta în epoca rețelelor sociale”.
-
Muzeul Învățării Active
Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu” a obținut un grant din partea Programului Erasmus+ al Uniunii Europene, Acțiunea Cheie 1 – Proiecte de mobilitate în domeniul educației adulților, pentru proiectul ”Muzeul Învățării Active”.Proiectul ”Muzeul Învățării Active” urmărește intensificarea legăturilor dintre muzeu și comunitate, pe de-o parte, și cresterea accesului publicului larg la patrimoniul cultural, pe de altă parte. Prin participarea la cursuri de specializare în domeniul educației muzeale, al instrumentelor digitale, colegii nostri vor putea implementa, la nivelul Muzeului Județean Gorj, programe culturale moderne ce susțin învățarea activă.
-
Concurenții înscriși la Festivalul Național de Etnografie și Folclor Curtișoara, ediția a II-a – 2019 și ordinea intrării în preselecție
1 Ioana Elena Stana
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunera Interpretare instrumentală – instrument: vioară Secțiunea Costume populare autentice
2 Maria Violeta Popescu
Drăgotești – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
3 Ștefania Jianu
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
4 Denisa Elena Stănică
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
5 Delia-Andreia Joița
Craiova – județul Dolj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
6 Maria-Anelis Cîrpici
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Costume populare autentice
7 Ștefania Căprea
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
8 Mihaela Bălan
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
9 Magda Prunaru
Bâlteni – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunera Interpretare instrumentală – instrument: vioară Secțiunea Costume populare autentice
10 Diana Monete
Valea Mare – județul Olt
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
11 Denisa Pîrlăgeanu
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
12 Mihaela Zaharia Motru – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
13 Irina Daria Dincă
Lăcusteni – județul Vâlcea
Secțiunea Interpretare vocală
14 Maria Alexandra Dincă
Lăcusteni – județul Vâlcea
Secțiunea Interpretare vocală
15 Ștefania Șteomlega
Ișalnița – județul Dolj
Secțiunea Interpretare vocală
16 Iulia Maria Dragotă
Bălcești – județul Vâlcea
Secțiunea Interpretare vocală
17 Melinda Maria Mitran
Rovinari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
18 Andra Maria Buzuloiu
Bălești – județul Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
19 Simina Maria Popescu
Turcinești – Gorj
Secțiunea Interpretare vocală
Secțiunea Costume populare autentice
20 Sorina Andreea Boboruță
Drobeta Turnu Severin – județul Mehedinți
Secțiunea Interpretare vocală
21 Andreea Denisa Enăștescu
Mătăsari – județul Gorj
Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
Secțiunea Costume Populare Autentice
22 Liviu Marian Argeșanu
Bustuchin – județul Gorj
Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
23 Ionela Fabiana Stoenescu
Bustuchin – județul Gorj
Secțiunea Interpretare instrumentală – nai
24 Daria Andreea Păuna
Târgu Jiu – județul Gorj
Secțiunea Costume Populare Autentice -
Festivalul Național de Etnografie și Folclor pentru Copii și Tineret Curtișoara Eediția – II – 2019
CONSILIUL JUDEȚEAN GORJ
MUZEUL JUDEȚEAN GORJ
TELEVIZIUNEA N-SAT TV REGIONAL
REGULAMENT
Festivalul Național de Etnografie și Folclor Curtișoara a fost înființat pentru încurajarea tinerei generații să păstreze și să ducă mai departe portul și cântecul popular tradițional românesc.
SECȚIUNI:
1. Interpretare vocală
Doină – o strofă (fără acompaniament)
Cântec ritmat (cu acompaniament live)
2. Interpretare instrumentală
Doină – o strofă (fără acompaniament)
Cântec ritmat (cu acompaniament live)
3. Costume populare autentice
Prezentare – descriere și proveniență
CATEGORIE DE VÂRSTĂ:
10 – 16 ani (de la 10 ani împliniți până la 17 ani neîmpliniți)
ELIGIBILITATE:
Sunt eligibili să participe copii și tineri în vârstă de 10-16 ani, cu excepția celor care au câștigat premiul I în edițiile anterioare ale festivalului, la secțiunea la care dorește să se înscrie.
ÎNSCRIEREA CONCURENȚILOR:
Înscrierea se face pe adresa: aura_stoenescu@yahoo.com . Reprezentantul concurentului ( părinte, tutore, profesor) va trimite pe adresa de e-mail precizată anterior un mesaj, prin care își exprimă dorința de a înscrie concurentul/concurenta și va primi fișa de înscriere, consimțământul/acordul privind prelucrarea datelor personale ale participanților și regulamentul concursului. Fișa de înscriere și consimțământul/acordul privind prelucrarea datelor personale ale participanților trebuie completate integral, de mână, semnate și vor fi trimise pe aceeași adresă de e-mail, scanată, împreună cu copia după cartea de identitate a reprezentantului și copie după certificatul de naștere al concurentului/concurentei. Acesta/aceasta din urmă va fi considerat/ă înscris/ă după verificarea de către organizatori a documentelor de înscriere și confirmarea, pe e-mail, la adresa de la care s-au primit documentele. (Relații suplimentare la telefon 0766.314.582- Aura Stoenescu)
PERIOADA DE ÎNSCRIERE A CONCURENȚILOR: 14 august 2019 – 31 august 2019 (ora 24.00)
PERIOADA DE CONFIRMARE A ÎNSCRIERILOR: 02 septembrie 2019 – 03 septembrie 2019 (ora 24.00)
LOCAȚIA: MUZEUL ARHITECTURII POPULARE CURTIȘOARA, județul Gorj
DATA:
05 septembrie 2019, ora 12.00 – preselecția- la Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu” din Târgu Jiu
06 septembrie 2019, ora 12.00 – festivalul concurs- la Muzeul Arhitecturii Populare Curtișoara, județul Gorj
FOARTE IMPORTANT!
1. Evaluarea concurenţilor se va face după susţinerea probei, cu note de la 5 la 10, putându-se acorda şi jumătăţi sau sferturi de punct (6,50; 7,75…).
2. Notele date de membrii juriului se adună, pentru fiecare concurent în parte, pe secțiuni, stabilindu-se punctajul final, care va determina ierarhia premiilor.
3. Punctajul începe de la 10, punctele scăzute urmând să fie justificate în scris de membrii juriului, pentru fiecare notă în parte.
4. Depunctări obligatorii:
– pentru ieșirea din ton se scad 2 puncte;
– pentru înecat se scad 2 puncte.
5. În cazul notelor egale pe aceeași secțiune, departajarea va fi făcută de președintele juriului, după consultarea cu colegii din juriu.
6. În situația în care vor exista diferențe mari între notele membrilor juriului la un concurent, președintele juriului poate decide ca nota finală să fie stabilită prin votul membrilor juriului, cu majoritate simplă (jumătate plus unu).
7. Situațiile neprevăzute vor fi soluționate prin consultarea organizatorilor cu președintele juriului, după caz.
Realizator, AURA STOENESCU
Director, DUMITRU HORTOPAN
-
Expoziție: „Artă și picături de tradiție”
Consiliul Județean Gorj, Muzeul Județean Gorj și Televiziunea N-SAT TV Regional, în parteneriat cu Asociația „Uniunea Femeilor din Gorj” și publicația Vertical organizează Expoziția „ARTĂ ȘI PICĂTURI DE TRADIȚIE”, expoziție permanentă cu vânzare de obiecte de artă modernă și artă tradițională reinterpretată. Vernisajul va avea loc vineri, 22 februarie 2019, ora 12.00, la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie „ALEXANDRU ȘTEFULESCU” din Târgu Jiu. Expun artiști plastici și artiști hand made: obiecte de cadou, suveniruri, mărțișoare și alte obiecte de artă ce pot fi integrate cu succes în orice decor modern sau tradițional. Intrarea este GRATUITĂ, iar vizitatorii care vor cumpăra din expoziție cadouri pentru cei dragi, vor oferi, astfel și o mână de ajutor oamenilor nevoiași. O parte din fondurile obținute din vânzări vor fi canalizate către acțiuni umanitare organizate de Asociația non-profit Uniunea Femeilor din Gorj. -
Rezultate Concurs ”Unirea Bucovinei și Transilvaniei cu România” 24.11.2018
Nr. crt. Echipaj unitate școlară Rezultat obținut 1. Colegiul Național ”Tudor Vladimirescu” 189,5 puncte LocuI I 2. Șc. Gim. Novaci 187,10 puncte Locul II 3. Șc. Gim. Nr. 1 Motru 185 puncte Locul III 4. ȘC.Gim” Al. Ștefulescu” 179 puncte Premiul special I 5. Șc. Gim. Sadu 177,5 puncte Premiul special II 6. Sc. Gim. Bălești 173,90 puncte Premiul special III 7. Sc. Gim. ”C-tin Brâncuși” 166,60 puncte Mențiune 8. Șc. Gim. Dragotești 166,20 puncte Mențiune 9. Șc. Gim. ”C-tin Săvoiu” 160,7 puncte Mențiune 10. Șc. Gim. Lelești 157 puncte Mențiune 11. Colegiul Național ”Spiru Haret” 152 puncte 12. Șc. Gim. Albeni 149,10 puncte 13. Șc. Gim. Bălcești 144 puncte 14. Șc. Gim Dănești 136 puncte 15. Sc. Gim. ”Gh. Tătărăscu” 129,8 puncte 16. Șc. Gim. Bălănești 122,5 puncte 17. Sc. Gim. Scoarța 120 puncte -
Concursul Județean de Istorie „Centenarul Unirii Bucovinei și Transilvaniei cu România”, ediția I
TEMA CONCURSULUI: CENTENARUL MARII UNIRI
CONCURSUL FACE PARTE DIN PROGRAMUL MUZEULUI JUDEȚEAN ”ALEXANDRU ȘTEFULESCU”: CENTENARUL ROMÂNIEI MARI
PROMOTORI: MUZEUL JUDEȚEAN ”ALEXANDRU ȘTEFULESCU” și ASOCIAȚIA ȘCOALA GORJEANĂ
PARTENERI: SERVICIUL JUDEȚEAN GORJ AL ARHIVELOR NAȚIONALE, INSPECTORATUL ȘCOLAR JUDEȚEAN GORJ, SOCIETATEA DE ȘTIINȚE ISTORICE GORJ.SCOP: Conștientizarea tinerei generații asupra rolului Marii Uniri în evoluția României Contemporane
PERIOADA: 1 iulie 2018‐31 decembrie 2020
GRUP ȚINTĂ: Elevii din unitățile de învățământ din Gorj, clasele a VII‐a și a VIII‐a, anii școlari 2018‐2019, 2019‐2020, 2020‐2021.Bibliografie | Descriere Proiect | Parteneriat | Regulament
-
ZILELE MUZEULUI ARHITECTURII POPULARE CURTIȘOARA
PROGRAM
Joi, 27 septembrie 2018, orele 17.00 – 21.00
FESTIVALUL NAȚIONAL DE ETNOGRAFIE ȘI FOLCLOR PENTRU COPII ȘI TINERET CURTIȘOARA
EDIȚIA I – 2018
– Concurs de interpretare vocală
– Concurs de interpretare instrumentală
– Concurs de costume populare autentice (mai mult…) -
Lansare album „Sus în deal, pe poieniță”
Joi, 8 februarie 2018, va avea loc, la Muzeul Județean Gorj, lansarea Albumului- Testament al Mariei Lătărețu: „Sus în deal, pe poieniță”.
-
S.O.S. trecutul nostru
În ziua de azi, în România, se discută mult despre importanţa patrimoniului cultural naţional şi despre necesitatea protejării şi punerii în valoare a acestuia, lucru perfect normal şi necesar. Patrimoniul naţional este zestrea cea mai de preţ a românilor, este componenta cu cel mai mare aport în justificarea originilor, în definirea noastră ca neam, în păstrarea unei amintiri vii a trecutului.Cu toatea acestea, de-a lungul timpului, au fost canalizate destul de puţine eforturi către această direcţie şi, deşi în teorie patrimoniul naţional este protejat de o mulţime de legi şi reglementări, în realitate acesta se degradează continuu, fapt care la un moment dat poate avea ca efect pierderea iremediabilă a unei părţi importante din trecutul nostru.
Această stare de fapt afectează printre altele şi monumentele istorice tip culă, specifice regiunii Oltenia, care, deşi reprezintă o parte importantă şi foarte originală a patrimoniului nostru, sunt prea puţin puse în valoare, dacă nu chiar deloc. Bineînţeles, există şi cauze care generează şi menţin realitatea crudă în care acestea dăinuiesc, cele mai elocvente fiind starea avansată de degradare în care au fost lăsate să ajungă multe dintre ele, precum şi lipsa de interes pentru identificarea de soluţii în scopul punerii lor în valoare.
Ridicate de familiile boiereşti cu ranguri din Ţara Românească, în secolele XVII-XIX, spre a fi adevărate fortăreţe în scopul apărării împotriva invaziilor întreprinse de tâlharii turci din Vidin, majoritatea culelor au fost practic lăsate într-o distrugere totală de către noii proprietari de după revoluţie, total indiferenți la istoria ţării noastre.
Este nevoie urgent ca aceste monumente să fie repuse în valoare, lucru care trebuie realizat printr-un proces bazat pe competențe profesionale, fără intervenţii distructive, iar apoi să fie incluse într-un circuit turistic educațional care, cu siguranţă, ar constitui o atracţie de nivel internaţional.
În regiunea Oltenia, unde se găseşte cea mai mare concentraţie a monumentelor istorice tip culă, se identifică mai multe obiective de acest tip a căror integritate este periclitată: Culele Izvoranu-Geblescu, Cernăteştilor, Poenaru în judeţul Dolj, Culele Cioabă-Chintescu, Crăsnaru, Cornoiu în judeţul Gorj, Culele Tudor Vladimirescu, Nistor, Cuţui în judeţul Mehedinţi, Culele Galiţa şi Călăţeanu în judeţul Olt, Culele Zătreanu, Bujorenilor, Ansamblul Culei Greceanu, precum şi Casele de tip culă din comuna Măciuca în judeţul Vâlcea.
Totuşi, situaţia îngrijorătoare în care se găsesc obiectivele de patrimoniu tip culă se poate remedia, existând semnale care ne fac să sperăm, să înlăture gândurile cum că am lupta pentru o cauză pierdută. Astfel, la nivelul judeţului Dolj, au fost iniţiate demersuri, aflate într-un stadiu destul de avansat, pentru obţinerea de fonduri europene în scopul reabilitării a două monumente din categoria cule: Cula Cernăteştilor şi Cula Izvoranu – Geblescu.
Speranţă există, aşa cum este normal să fie. Cu toate acestea este necesar a trage un puternic semnal de alarmă care să ajungă la urechile celor abilitaţi a lua măsuri în consecinţă, pentru a ne proteja trecutul şi a avea, totodată, de ce ne lega viitorul.
Sursa: SOS Patrimoniu
[ngg_images source=”galleries” container_ids=”19″ display_type=”photocrati-nextgen_basic_thumbnails” override_thumbnail_settings=”0″ thumbnail_width=”100″ thumbnail_height=”90″ thumbnail_crop=”1″ images_per_page=”20″ number_of_columns=”0″ ajax_pagination=”0″ show_all_in_lightbox=”0″ use_imagebrowser_effect=”0″ show_slideshow_link=”0″ slideshow_link_text=”[Show slideshow]” order_by=”sortorder” order_direction=”ASC” returns=”included” maximum_entity_count=”500″]
-
Meșterii populari din Gorj expun la Muzeul Județean
Școala Populară de Artă Târgu Jiu, alături de Consiliul Județean Gorj și Muzeul Județean Gorj ″Alexandru Ștefulescu″, organizează miercuri, 29 noiembrie, de la ora 12.00, la Salonul Expozițional al artelor și meșteșugurilor tradiționale ″Artă și Meșteșug″. Expoziția va avea loc la Muzeul Județean Gorj ″Alexandru Ștefulescu″.
Evenimentul are ca scop promovarea creațiilor meșterilor populari, dar și conștientizarea valorilor tradiționale populare de către gorjeni. Inspirate din arta tradițională românească: icoanele pe lemn, olăritul, țesăturile, sculptura în lemn, arta decorativă vor face obiectul expoziției. Vor expune meșterii Școlii Populare de Artă: Coneru Dumitru, Tiștere Filomela, Dinoiu Mioara, Eftemie Sabina, Roșu Ioan, Gheorghe Valentina, Mischiu Rodica, Drăghescu Claudia, Tudorescu Ileana, Vasile Lidia, Miuțe Valerica, Văcariu Mihaela, Popescu Elena, Rotaru Nicolae, Coconu Georgiana, Daciana Ungureanu, Arapu Liliana, Cioată Petre, Modroagă Vasile și Tantan Florin. Coordonatorul expoziției este fotograful Vasile Pleșea.
